Social

Cu cine defilam in Europa. Pe cine lasam in gara?

Cartarescu, Dan Perjovschi, Cristi Puiu si Purcarete sint nume deja integrate in cultura europeana contemporana. Marius Chivu e de parere ca, inainte de orice propunere, ar trebui sa se tina cont de piata de carte vizata de eventuale traduceri: “Trebuie sa acordam mare atentie la ce, unde si mai ales pe cine traducem". Pentru piata de carte britanica, avida de realism, literatura romana nu are ce sa propuna. Dar avem autori care s-ar potrivi in spatiul francez, unde prinde literatura subiectiva, autofictionala, si unde au avut deja succes “Frumosii Straini": Gheorghe Craciun, Simona Popescu sau Dan Lungu. Piata germana ar putea sa asimileze, dupa parerea criticului, un tip de scriitura minimalist-biografista, centrata pe tema comunismului din copilarie si adolescenta, cum sint romanele tinerilor Sorin Stoica, Filip si Matei Florian, Lucian Dan Teodorovici, Florin Lazarescu sau Ana Maria Sandu cu “Fata din casa vagon". Cartarescu e in fruntea listei autorilor care pot fi tradusi fara riscuri, oriunde si oricind, si care-i mai cuprinde pe T.O. Bobe, Ion Manolescu si Razvan Radulescu. Cunoasterea pietei Cunoasterea spatiului in care propunem propriile valori e esentiala si pentru Dan Lungu. Autorul afirma ca e mai putin relevanta selectia pe care o facem din interior, cita vreme criteriile noastre s-ar putea sa nu fie reprezentative pentru piata culturala europeana. Exemplele care ii confirma spusele sint doua prozatoare care au trecut aproape neobservate in spatiul literar autohton, dar care au avut mare succes in Canada: Felicia Mihali si Irina Eli. Autori “traductibili" care au confirmat deja in spatiul european sau ar putea foarte bine sa o faca mai sint, pentru Dan Lungu, Cecilia Stefanescu, Razvan Radulescu, Lucian Dan Teodorovici cu “Circul nostru va prezinta", Bogdan Suceava, cu “Venea din timpul diez", Ion Manolescu si al sau “Derapaj" sau Ioana Bradea. Publicul si critica decid Lista cu valori “oricind exportabile" propusa de Paul Cernat incepe cu “Orbitor", de Mircea Cartarescu, si continua cu “Teodosie cel Mic", de Razvan Radulescu, “Simion Liftnicul", de Petru Cimpoesu, “Exuvii", de Simona Popescu, “Pupa Russa", de Gheorghe Craciun, “Proorocii Ierusalimului", de Radu Aldulescu, si “Enciclopedia armenilor", de Bedros Horasangian. La capitolul critica, Paul Cernat aminteste “Interpretare si rationalitate", de Paul Cornea, “Aisbergul poeziei moderne", de Gheorghe Craciun, “Enciclopedia exilului literar romanesc", de Florin Manolescu, si “Fictiunea jurnalului intim", de Eugen Simion. Dramaturgia poate iesi in Europa cu Matei Visniec si Daniel Banulescu, autorul piesei “Cine a cistigat razboiul mondial al religiilor?". Pavic-ii nostri Simona Popescu crede in citiva tineri prozatori grupati de Polirom in colectia Ego proza, in cartile lui Mircea Cartarescu, ale lui Lucian Boia si ale Mihaelei Miroiu. Considera ca Mircea Horia Simionescu ar putea fi un alt fel de Pavic care ar surprinde Europa, iar Agopian, un Pamuk nenobeliat, dar cu nimic mai prejos. Poeta mai aminteste doi autori numai buni sa descreteasca fruntile europene - Ovidiu Verdes, cu “Muzici si faze", si Adrian Otoiu. Realisti, pragmatici si eficienti Luminita Marcu ataca si ea problema traducerilor: “Nu cred ca vom produce seisme culturale traducind din interbelici, oricit de buni scriitori ar fi fost ei si nici propunind panseuri noiciene. Oricit ne-am induiosa noi ca vine ziua lui Eminescu, mi-e greu sa cred ca publicul obisnuit european va fi miscat de o noua talmacire a Luceafarului. Trebuie sa fim realisti, pragmatici si eficienti daca vrem sa se auda de noi". Literatura cu care Luminita Marcu crede ca ar trebui sa invadam librariile Europei e facuta de scriitori tineri si de carti capabile sa faca fata traducerilor. Asa ca s-a gindit la Ion Manolescu, Doina Rusti, cu fantezistul ei “Zogru", Ana Maria Sandu, cu “Fata din casa vagon", T.O. Bobe, cu jucareaua lui extrem de bine scrisa, “Cum mi-am petrecut vacanta de vara", Cezar Paul-Badescu cu romanul sau recent, prozele unor Lucian Dan Teodorovici, Dan Lungu sau Florin Lazarescu. Literatura esopica a expirat Autorii despre care Carmen Musat crede ca trebuie sa se auda in Europa sint Filip Florian, cu “Degete Mici" si “Baiuteii", scris impreuna cu Matei Florian, Ion Manolescu, cu “Derapaj", dar si cu celelalte carti scrise in colaborare, Gheorghe Craciun, cu “Pupa Russa", Bedros Horasangian, Simona Popescu, Mircea Cartarescu, Petre Barbu, Radu Cosasu, Livius Ciocirlie, teoreticianul Paul Cornea, Gabriela Adamesteanu si deja internationalul Norman Manea. Ce nu mai merge, din punctul de vedere al criticului Carmen Musat, e literatura esopica, practicata de marii nostri autori de dinainte de '89. Un tip de literatura care “nu are cautare la export, desi continua sa ramina importanta pentru istoria noastra literara". Talente si mizga Daca oameni ca Alex. Leo Serban, Andrei Gorzo, Irina Nistor sau Cristi Puiu recunosc in cor ca se poate iesi onorabil in Europa cu talentele care produc filme la ora actuala in Romania, tot ei spun apasat ca nu se mai poate defila cu mizga. “Mizga" inseamna criteriile bruiate dupa care se acorda in fiecare an finantarile de la bugetul de stat, cu referire la proaspatul dublu premiat si finantat Sergiu Nicolaescu, dar nu numai. Irina Nistor demasca filmele cu ideologie comunista, un balast care trebuie clar lasat in urma. Banii de la buget, mai bine paziti “Nu mai merg susele cu bani de la buget", declara Alex. Leo Serban, “filmele care nu au succes nici de public, nici de critica, nici afara. E un cerc vicios pe care CNC il mingiie sa se rostogoleasca in continuare". Ce e de facut? “Ar trebui ca aceia care dau unda verde unor scenarii avortate din start sa le plateasca. Nu vad de ce ar trebui sa le plateasca contribuabilul", raspunde criticul. Inversunat, dar optimist, Alex. Leo Serban are totusi o lista cu nume indiscutabil europene: Lucian Pintilie, Cristi Puiu si Nae Caranfil. Sergiu ar trebui sa se lase de meserie Pe lista celor de care ar trebui sa ne descotorosim sint trecuti Sergiu Nicolaescu, Ioan Carmazan, Popovici, Varna si filme ca “Azucena", “Margo", “Pacala se intoarce" sau “Si totul era nimic", lista raminind neschimbata pentru toti cei care au dibuit punctul nevralgic al cinematografiei autohtone. Andrei Gorzo crede ca acesti regizori ar trebui sa se lase de meserie, pentru ca, “desi continua sa fie finantati, n-au mai facut un film decent de mult". Gorzo pariaza pe nume ca Razvan Radulescu, Cristi Puiu, Caranfil si Porumboiu. Linga aceste nume, Irina Nistor ii adauga pe Cristian Mungiu, Radu Muntean, Oana Pellea, Liviu Ciulei, Medeea Marinescu, Ruxandra Zenide si Pintilie. Tot ea tempereaza optimismul criticilor de film si afirma: “N-a fost nici un film peste “Padurea Spinzuratilor”". Viitorul, confiscat si controlat Cristi Puiu, premiat in State si dezamagit de pacaleala finantarilor, vede viitorul cinematografiei confiscat si controlat. Poate doar tonul lui Andrei Gorzo, mai moderat si mai putin sumbru, are sanse sa mai taie din pesimismul regizorului: “Daca ma uit doar la virfuri si ignor mizeria din sistem, e un domeniu care merge bine. Exista recunoastere internationala, exista talente, dar exista si toata mizga din cinematografie". Trei, Doamne, si toti trei Pentru teatru, Alice Georgescu a selectat trei regizori si trei spectacole care ar putea fi jucate pe orice scena din Europa: Silviu Purcarete, cu “Noaptea de la spartul tirgului", Teatrul National din Craiova, Laszlo Bocsardi, cu “Alcesta", Teatrul Maghiar din Sf. Gheorghe, si Gabor Tompa, cu spectacolul “Asteptindu-l pe Godot", jucat de trupa aceluiasi teatru. Prea multa metafora Mihaela Michailov garanteaza pentru patru regizori: Radu Afrim, Radu Apostol, Radu Alexandru Nica si Geanina Carbunariu, pentru scenograful Andu Dumitrescu si pentru actorii Andreea Bibiri, Antoaneta Zaharia, Vlad Logigan si Sorin Leoveanu. Nici dansatorii nu sint uitati. Manuel Pelmus, Mihai Mihalcea, Cosmin Manolescu si Eduard Gapia sint citiva dintre artistii carora criticul le acorda credit. Mihaela Michailov a selectat si citeva spectacole de teatru si dans cu sanse reale sa vorbeasca pe limba dramaturgiei europene: “Inimi cicatrizate", de Radu Afrim, “Stop the Tempo", de Geanina Carbunariu, “Preview", concept si interpretare Manuel Pelmus, “Stars High in Amnesia's Sky", concept Mihai Mihalcea, si “Bonus", concept si interpretare Eduard Gapia. Lucrurile de care spatiul teatral ar trebui sa se deparaziteze sint metaforizarea si expunerea excesiva. De dorit ar fi mai multe texte noi si mai ales, adauga Michailov, “o viziune centrata pe aici si acum". “Sistemul nu mai merge" Segmentul regie e acoperit, dupa Magdalena Boiangiu, de Silviu Purcarete, Catalina Buzoianu, Alexandru Tocilescu, Victor Ioan Frunza, Alexandru Darie, dar si de tinerii Radu Afrim si Geanina Carbunariu. Nici la actori nu stam rau, daca e sa aruncam un ochi pe propunerile criticului: Antoaneta Zaharia, Marius Manole, Marius Stanescu, dar si Coca Bloos, Mariana Mihut, Victor Rebengiuc, Virgil Ogasanu, Valeria Seciu si Horatiu Malaele. Dintre spectacole, pot sa plece linistit in turneu european “Stop the Tempo", de Geanina Carbunariu, “Elisaveta Bam", de Alexandru Tocilescu, “Unchiul Vanea", de Yuriy Kordonskiy, si “Noaptea de la spartul tirgului", de Silviu Purcarete. Ce nu mai merge? “Sistemul!", raspunde Boiangiu. “Sistemul prin care se prelungeste un teatru institutionalizat prost construit si un teatru nonconformist care vrea sa devina institutionalizat." Nu avem ce duce Iulia Popovici gaseste cu greu un spectacol romanesc cu sanse sa ridice Europa in picioare: “Europa nu ne-a integrat total. Nu avem ce duce". Ramine totusi vreo speranta? Da, in oameni ca Geanina Carbunariu, Peca Stefan, Andreea Balan sau tinarul scenograf Andrei Dinu, inca student. Nu in regizori ca Dan Tudor sau supralicitatul Petrica Ionescu, impatimit dupa “monumente scenice costisitoare care nu duc nicaieri". Oamenii invechiti, pentru Ileana Lucaciu, sint Tudor Marascu, Alexa Visarion, Claudiu Goga si Mihai Manutiu, care abuzeaza de formule teatrale lansate acum 20 de ani. Mult mai periculosi i se par tributarii ramasitelor comunismului, complet nefrecventabilii Dinu Sararu sau Paul Everac. Perjovschi, Gorzo si Suzana Dan Criticul de arta Pavel Susara mizeaza, in primul rind, pe Dan Perjovschi. “Este de mult integrat in cultura europeana. A expus deja la Tate Modern London, la Muzeul Ludwig din Kšln, a expus la Stuttgart, Stockholm, Frankfurt, New York, a reprezentat Romania la Bienala de la Venetia, a fost visiting professor in Europa. Este singurul din Romania care a ajuns la acest nivel", explica criticul. Paul Neagu este, de asemenea, pe lista lui Susara. “Scoala de sculptura din Anglia i se datoreaza in proportie de 80%", isi explica alegerea. “Mai sint tineri cu potential, care ar putea expune in orice galerie europeana fara probleme. Printre ei se numara, de exemplu, Gorzo, Suzana Dan sau Ciprian Paleologu. Si, in general, cei care au o atitudine morala si politica explicita, dincolo de mesajul artistic. Cei ale caror lucrari sint angajate politic, social si moral." lternativi europeni “Indiferent daca vorbin de atitudini radicale cum ar fi cele ale lui Gorzo sau Gili Mocanu sau despre succesul international al lui Dan Perjovschi, Mircea Cantor, Victor Man, consider ca exista in Romania multi artisti care nu si-au pus problema de a fi sau nu europeni, ci au construit pur si simplu un model, care este european si care s-a impus pe scena artistica internationala", spune criticul de arta Liviana Dan. Din punctul ei de vedere, galeriile si manifestarile alternative - “Protokol", in Cluj, “H.arta", in Timisoara, “k.o.k.e.m.", din Miercurea-Ciuc, “Vector", din Iasi - au concepte foarte coerente si sint deja in Europa. Istoricul de arta si galeristul Dan Popescu i-ar lasa la usa, fara sa clipeasca, pe Sabin Balasa, Alexandru Ghildus, Zamfir Dumitrescu, Horea Pastina si pe majoritatea profesorilor de la Universitatea de Arte. Cultura “monstrilor sacri" Pentru multi dintre oficialii romani, cultura romaneasca incepe si se termina cu Eminescu, Brancusi, Enescu si Noica. Ministrul Culturii insa are un repertoriu mai “bogat": “Nichita Stanescu este un poet de talie internationala". Cit despre arta contemporana, ministrul nu se poate pronunta inca, in mare parte pentru ca nu-i vine nici un nume la-ndemina. “Dintre cei care sint in viata prefer sa nu nominalizez, pentru ca sint multi si nu a trecut suficient timp astfel incit sa privim cu detasare operele lor", se justifica ministrul. Cu toate acestea, Iorgulescu se hazardeaza la citeva nume: Mircea Cartarescu, Dan George (compozitor), Angela Gheorghiu (interpretare), Ion Marin (dirijor), Alina Cojocaru (dans), Cristi Puiu, Corneliu Porumboiu, Catalin Mitulescu (film), Gheorghe Anghel (arte plastice). Trei strategii culturale posibile * Deprovincializarea exportului de cultura romanesc. Toata lumea stie ca Brancusi, Ionesco sau Cioran sint de origine romana, dar mai stie ca au evoluat in sistemul cultural occidental. Nu e o solutie viabila sa le tot amintim originile romanesti pentru a ne confirma valoarea culturala. * Renuntarea la "romanisme" traduse cu pompa in tari cu mari traditii culturale si ramase in complet anonimat. Sint sigur, de exemplu, ca lucrarile lui Constantin Noica au putine sanse de izbinda in Occident. De asemenea, eseuri cu aparenta sclipicioasa in Romania nu vor avea mare cautare in tari cu traditie zdrobitoare precum Anglia, Franta sau Germania. Ce sa mai vorbim de Sararu, Paunescu si altii ca ei? Au fost tradusi destul de regimul Ceausescu (si degeaba!) - sa-i lasam in acest stadiu. * Sustinerea continua a industriei editoriale romanesti. Daca un titlu se va vinde aici in peste 10.000 de exemplare, el va fi cautat automat de editori straini. Sint paguboase initiative precum acelea ale Institutului Cultural RomŒn de traducere a unor autori stabiliti de juriu. Editurile straine sint interesate mai ales de business, nu de parerile unora sau altora. Fictiunea ar putea avea o sansa mai ales prin scriitori precum Razvan Radulescu, Ion Manolescu sau Lucian Dan Teodorovici. (Costi Rogozanu) Viata pe peron Avem cu cine defila. Lista e, slava Domnului, lunga. Dar ca sa nu fiu acuzat ca ”mi scot prietenii ”n fata, prefer sa nu dau nume la acest capitol. ën schimb, i-as lasa pe peron pe urmatorii: la literatura pe Dinu Sararu, Corneliu Vadim Tudor si, partial, pe Adrian Paunescu. Din cinematografie pe Geo Saizescu, Sergiu Nicolaescu si Ioan Carmazan. La arte plastice pe Marian Ghildus, Sabin Balasa si mare parte din bagajul artistic al presedintelui UAP, Zamfir Dumitrescu. Dar cum, vorba cuiva, a venit gara la noi, nici o sansa. (Cristian Teodorescu) “Dupa ce vezi 60 de spectacole, din care unul e mai urit decit altul, incepi sa crezi ca teatrul insusi e expirat."

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Expertul Acasa.ro, Simona Gabriela Buzatu: Branding - Cum sa eviti vecinii nepotriviti

Experti It

Expertul Acasa.ro, Simona Gabriela Buzatu, multimedia designer si specialist de marketing online

Experti It

Expertul Acasa.ro, Ovidiu Leonte: 8 functii ignorate ale smartphone-ului care iti imbunatatesc considerabil viata

Experti It

Expertul Acasa.ro, Ovidiu Leonte: Tendinte ale tehnologiei in 2014

Experti It


Citeste pe divahair.ro

Top

Cauta-ti perechea