Maltezii cultiva mei pentru a simula barba lui Mos Craciun, cehii sparg patru nuci fara sa le farimiteze miezul pentru a avea o sanatate de fier, iar romanii au colinde socio-profesionale.
Toate tarile membre UE serbeaza Craciunul, dar fiecare in felul ei: nemtii si austriecii aprind cite o luminare in fiecare duminica a lunii ce precede sarbatoarea, finlandezii nu cineaza pina nu hranesc pasarile, slovenii isi decoreaza casa cu ramuri de copac si coroane de maracini, iar ungurii impodobesc bradul cu mere. La rindul lor, viitorii romani europeni au colinde pagine si porci de taiat.
Fetele necasatorite fac diferenta
Paginismul separa Craciunul romanesc de cel al occidentalilor si il apropie de cel al scandinavilor si balticilor, potrivit Sandei Larionescu, cercetator la Muzeul Satului. Romanii au colinde inchinate agricultorilor, plugarilor, pastorilor, fetelor necasatorite si chiar celor morti de curind, nemaigasite in alte colturi de lume. „Occidentalii nu au colinde, ci cintece de Craciun, legate numai de nasterea lui Hristos“, explica Larionescu. Ea adauga arderea butucului in noaptea de Craciun, simbolizind moartea si renasterea anului, pomenile si obiceiurile originale legate de ursitu si vremea viitoare. „Se spune ca se deschide cerul in noaptea de Ajun, iar mortii revin pe pamint si isi asteapta pomana“, mai spune cercetatorul. Peste toate acestea troneaza traditionalul sacrificiu al porcului, practica ce va pieri in numele UE. „In Romania se face referire explicita la nasterea lui Hristos, spre deosebire de tarile occidentale , unde Craciunul e mai mult o olimpiada a cadourilor. In rest, globalizare, brad, podoabe trendy, branduri, masa festiva in familie, «Stille Nacht - Silent Night»“, este insa de parere Ioana Popescu, director de cercetare la Muzeul Taranului Roman.
Sauna, apoi mincare
Danezii isi boteaza „Jul“ sarbatoarea de Craciun , inspirati de festivalul pagin al solstitiului de iarna inceput pe 24 decembrie, care pregateste regenerarea luminii si a vegetatiei dupa noaptea hibernala. In timpul „Jul“-ului, danezii aduc acasa un bustean de stejar, reprezentind focul sacru, si planteaza un brad in fata casei, triumf al naturii asupra iernii. Intre timp, vecinii finlandezi imprastie in gradini nuci si graunte pentru pasari, multi dintre tarani refuzind sa cineze de Craciun pina cind orataniile nu ciugulesc tot. Ei viziteaza mormintele apropiatilor si aduc omagii soldatilor cazuti in Razboiul Iernii, iar masa de Craciun este precedata de o baie cu aburi.
Mai jos pe continent, presedintele Estoniei pomeneste armistitiul Craciunului, o datina cu 350 de ani vechime. Daca estonienii lasau odinioara mincare pe masa si focul aprins pina dimineata pentru seara de Craciun, pentru a imbuna spiritele hoinare, letonii obisnuiau sa se plimbe pe strazi cu masti de urs, de cal, de lup sau de cerb pentru a speria spiritele rele. In Lituania, in schimb, Craciunul le prinde pe fetele bune de maritis la jocul paiului, cel mai scurt betigas desemnind-o pe cea care se va casatori anul ce urmeaza.
Cu barba de mei
Cu citeva zile inainte de Craciun, spaniolii incropesc o iesle si pun la punct bradul. Totul pentru ca, in ziua cea mare, copiii sa danseze in jurul pomului, lovindu-l cu batul pentru a-l saraci de dulciuri. Francezii sint singurii europeni care lucreaza pe 26 decembrie, zi in care Italia sarbatoreste a treia zi de Craciun.
Italienii instaleaza scena ieslei cu noua zile inainte de nasterea lui Isus si impodobesc bradul pe 8 decembrie. In noaptea de Craciun, copiii cutreiera localitatile si cinta colinde de prosperita-te si fericire, primind in schimb oua si turta dulce. Pina la aceasta data, maltezii isi planteaza de mult semintele de mei, in prima saptamina a Adventului. Acestea sint lasate fara lumina, mugurii crescind albi, ca barba lui Mos Craciun. Planta rezultata, Gulhiena, este expusa in geam sau linga bradul de Craciun , in seara de Ajun.
Craciun nationalist
Ungurii agata mere si nuci in pomul de Craciun , pentru a avea o recolta abundenta anul ce va urma. Mesele sint decorate cu trandafiri de Craciun si cu ramuri de brad, iar rosul, verdele si albul de pe steagul Ungariei se regasesc in toate decorurile. In plus, ungurii asaza griu incoltit si un leagan sub bradul de Craciun, apoi aprind luminari si cinta colinde inainte de a face schimb de cadouri. La slujba de Craciun, oamenii lasa o luminare aprinsa si alunga cu mirosul de tamiie spiritele rele din imprejurimi.
In Cehia insa, localnicii stiu ca daca cineva reuseste sa vada o stea intr-un mar taiat in doua, atunci aceea il va proteja tot anul ce va urma. Iar daca mai reuseste sa si sparga patru nuci fara sa le farimiteze miezul, atunci va avea o sanatate de fier urmatoarele 12 luni. In acest timp, slovenii isi decoreaza casele cu ramuri de copaci si coroane din maracini, pentru a sarbatori revigorarea naturii, iar grecii aleg ca simbol al Craciunului o barca din lemn, iluminata.
Ponturi gastronomice cu Isus
Masa comunitara are si ea delicatese cu traditie. Finlandezii servesc la masa de Craciun cod fiert, fragezit in apa timp de o saptamina, aromat cu cuisoare englezesti, cartofi fierti si sos crema.
Spaniolii se ling pe degete de miel fript, curcani si fructe de mare. Francezii prefera scoicile, melcii sau somonul afumat, estonienii capul de porc, varza murata si supa de sfecla. Masa de Craciun a lituanienilor incepe o data cu aparitia primelor stele pe cer. O pinza alba este asezata pe masa presarata cu paie, simbolizind nasterea lui Hristos in grajdul de vaci, urmind a fi asternute 12 feluri de mincare lipsite de carne.
Grecii iau masa de Craciun dupa 40 de zile de post, unii preferind doar citeva rodii si miere. Maghiarii si cehii sint adeptii pestelui. Ungurii il aleg de viu, crezind ca vivacitatea sa in apa reflecta dinamismul familiei in anul urmator.
De cealalta parte, orasele cehesti sint impinzite in aceasta perioada cu acvarii in care inoata crapi. Copiii aleg pestele ce va fi mincat sau adesea crutat si lasat in libertate.
Patru duminici, patru luminari
“La catolici se practica un calendar al Adventului, prin care este marcata trecerea treptata a tuturor zilelor pina la Craciun. In biserici se organizeaza scena nasterii, in grupaje organizate, din ce in ce mai sofisticate”, spune antropologul Antoaneta Olteanu, cu precizarea ca, la ortodocsi, Craciunul este mai putin spectaculos si mai sarac in elemente traditionale. Casele nemtesti, impartite intre protestanti si catolici, sint innobilate de coronite traditionale, din ramuri de molid si alte vegetale, celebrind natura. Acestea poarta fie patru luminari, aprinse succesiv in fiecare duminica a Adventului, fie 24 de saculeti cu dulciuri, din care familia se infrupta zilnic.
Vrajitoarea Befana si Sfintul Basil, Mos Craciuni alternativi
Micii suedezi cuminti primesc cadouri de la „Jultompte“, un spiridus slabanog cu haina rosie si barba alba, care odinioara se facea util pe la ferme si care nu ezita sa faca farse rautacioase daca era prost tratat. Pe de alta parte, Befana, o vrajitoare batrina, cu parul lung si carunt, aduce cadouri copiilor cuminti si bucati de carbune celor neastimparati din regiunile sudice ale Italiei, abia in noaptea zilei de 5 ianuarie. Iar copiii grecilor isi primesc darurile pe 1 ianuarie, cind se sarbatoreste Sfintul Basil, cel care aduce darurile. Totusi, Mos Craciun, cu sania-i trasa de reni, inca detine laurii popularitatii si o puzderie de denumiri in Europa: Parintele Craciunului in Anglia si Franta, Santa Claus in Germania, Babbo Native in Italia sau Aghios Vassilis in Grecia, acesta din urma vizitindu-i pe copii abia pe 31 decembrie. In Finlanda, Mos Craciun ajunge adesea insotit de sase spiridusi si an de an isi face intrarea oficiala in capitala Helsinki. In Spania, in schimb, desi faimosul personaj cistiga popularitate, Regii Magi sint cei care aduc copiilor daruri, dar pe 6 ianuarie, ziua in care si pruncul Isus a primit cadouri de la cei trei magi. In unele tari, precum Italia, Germania, Ungaria sau Cehia, Mos Craciun mai este inlocuit de unii cu Copilul Isus. Chiar recent, publicitarii cehi s-au revoltat impotriva lui Mos Craciun de import, pentru a-si apara personajul traditional, Jezisek (Copilul Isus).
Trimite o felicitare muzicala de Craciun
https://acasa.ro
165
60
