Copii la care nu a venit Mos Nicolae

Flamanzi, plini de jeg si inghetati de frig, mii de copii traiesc pe strazi. Nu stiu ce inseamna bucuria lui Mos Nicolae sau Mos Craciun. Daca in perioada 1998-1999 erau, la nivel national, un numar de 2.100 de copii ai strazii, ultimele statistici ale Organizatiei "Salvati Copiii" arata ca numarul copiilor strazii au ajuns la 2.500, majoritatea gasindu-se in: Bucuresti, brasov , Iasi, Craiova, Constanta, Galati, Bacau, Buzau si Ploiesti. Peste 30% din copiii strazii sunt in strada de mai bine de 5 ani, iar 25% duc acest stil de viata de mai putin de un an. Pe strazile marilor orase din Romania isi duc viata patru categorii de copii: copii care traiesc numai in strada si care nu au legaturi cu familia sau cu institutia de ocrotire; copii care muncesc in strada si care se intorc de regula, zilnic, in familiile lor; tineri care traiesc in strada (de obicei acestia sunt lideri ai grupurilor de copii ai strazii, cei care fac "regulile" grupului si cei care ofera "protectie" si sprijin celorlalti membri) si copii care traiesc cu parintii in strada.

"Mi-e pofta de ciocolati!"
Plin de clabuci si spume de la sampon, dar negru de jeg, ud fleasca de sus pana jos, spala parbrize intr-o intersectie din Regie. Se uita chioras, cu o privire rea si banuitoare: "Da' ce vreti cu mine? Sunteti d-aia de cumparati copii si dupa aia ii omorati ca sa le luati ficatii?". E trecut prin toate smecheriile, cunoaste oamenii de-acum. Are 10 ani, dar are chipul brazdat de riduri si manjit de ceva stralucitor, argintiu. Aurolac. Mai suge din cand in cand dintr-o punga pe care scrie "Agfa-filme color". Afara s-a lasat frigul, iar Marian Iosif e doar in slapi. Picioarele ii sunt cianotice si umflate. Nu simte insa racoarea, e obisnuit. Stie sa scrie si sa citeasca. Cunoaste si banii, prinde repede, nu e prost. "Vine iarna, zice cu un aer matur. Ce ma-sa o sa fac si anu' asta nu stiu, ca toate canalili e cu apa de la inundatiile din vara. Nu e multa, da' tine umezeala la oase. Stiti cum e? Nu poti sa dormi, chiar daca e cald. Si e pline de tantari, roiuri-roiuri. Te mananca de viu". Anul trecut, Marian zice ca a domnit-o intr-un canal de pe malul Dambovitei. Cald, liniste, auzea doar taraitul apei calde trecand prin tevile groase cat trupul lui. Facuse frumos acolo. Pusese reclame cu promotii de la Billa si Carrefour, avea o iconita cu Maica Domnului, ca sa-l apere, si un briceag. Nu-si aminteste daca a primit vreodata un cadou in viata lui. "ahaaa, acu' doi ani am fugit de acasa cu frati-miu, da' el s-a despartit de mine, e pe la gara. De atunci, numai pe strazi si-n canale stam. Suntem taman din Craiova. Am plecat pentru ca mama s-a maritat si barbatu' ei ne batea cu biciu'. N-am mai vazut-o de atunci, nici nu mai stiu ce fata are. Mai bine e pe strada! Ma scol cand vreau, mananc, daca am ce, si plec la cersit, spal parbrize, ma mai duc la buticuri si matur, car marfa, ma descurc, nu mor de foame". Acum, copilul doarme sub un bloc de ciment aruncat de niste muncitori pe un maidan din apropierea intersectiei. Acolo e "casa lui" si a altora ca el. Marian spune ca la el n-a venit Mosul cu daruri niciodata. Niciodata n-a avut un pom de iarna sau o jucarie noua. Cand s-a impodobit centrul cu brazi si luminite, Marian s-a bucurat si a chiuit. Bucurestiul e al lui, de la un capat la altul. "Lu' Mos Nicolae i-as scrie o scrisoare si l-as ruga asa: draga Mos Nicolae, sa stii ca mi-e tare pofta de niste ciocolati, trai-ti-ar familia! N-am mai mancat de cand eram mic. Si mai am o dorinta: scoate mata si tantarii aia din canal, ca n-am unde dormi la iarna! Saru' mana!", zice Marian.

Batuti si infometati
Majoritatea copiilor strazii sunt batuti, insultati, amenintati, infometati, nu sunt dezvoltati fizic in concordanta cu varsta lor si duc lipsa de hrana, nu dorm suficient si nu au un acoperis deasupra capului, arata studiul "Evaluarea rapida privind copiii strazii care muncesc", realizat de organizatia "Salvati Copiii". Potrivit acestuia, cele mai intalnite activitati ale micutilor sunt cersetoria, munca de incarcare si descarcare de marfuri, spalarea parbrizelor sau a masinilor in parcari, vanzarea ziarelor, colectarea deseurilor etc. In medie, un copil munceste 6 ore pe strazi, in fiecare zi si tot timpul anului. Nivelul lor educational este foarte scazut. Astfel, aproape 20% din ei nu au fost niciodata la scoala, peste 30% sunt analfabeti si 40% stiu foarte putin sa scrie si sa citeasca. Dintre cei care au abandonat scoala, 18% au facut acest lucru in jurul varstei de 12 ani .

Baietii strazii, de trei ori mai multi decat fetele
70,4% din copiii strazii au varste cuprinse intre 14 si 18 ani, asa arata rezultatul unei cercetari realizate de organizatia "Salvati Copiii".
Dintre cei chestionati, peste 90% stau permanent in strada. In acest mediu, baietii sunt de trei ori mai numerosi decat fetele, pentru ca acestea sunt mai vulnerabile in strada, nu pot sa presteze munci grele si, de obicei, familia prefera sa le foloseasca in activitati casnice. Peste 60% din copiii strazii provin din familii numeroase, cu mai mult de patru membri. Potrivit studiului, cei mai multi copii sunt romani (57%) si 40% sunt de etnie rroma, dar datele arata ca riscul de a ajunge in strada, insotiti sau nu de catre familii, este mai mare pentru copiii rromi.

Isi incep mai repede viata sexuala
Potrivit unor cercetari realizate de organizatia "Salvati Copiii", varsta medie de incepere a vietii sexuale in randul copiilor strazii este de 12,5 ani, cu mult sub media nationala care este de aproximativ 17 ani la baieti si 19 ani la fete. Dintre cei chestionati, peste 42% au spus ca si-au inceput viata sexuala la varste cuprinse intre 6 si 12 ani, iar ceilalti 58%, la 14 ani. Astfel, riscul expunerii lor la diverse boli e foarte mare.

De ce ajung copiii in strada?
Majoritatea copiilor spun ca au ajuns pe strada din proprie initiativa si numai 12% din ei au fost alungati de parinti. Alcoolismul parintilor, neglijarea, abuzul fizic, sexual si emotional constituie de multe ori cauzele ajungerii in strada, arata cercetarea realizata de "Salvati Copiii" Romania. Unii copii sunt trimisi la cersit de parintii lor, iar aproape 10% provin din centre de plasament din care au plecat.

Cersitul, principala sursa de venit
Cersitul este principala sursa de venit pentru copiii strazii. Peste 55% din ei castiga bani din aceasta practica, aproape 20% muncesc cu ziua, iar 9% spala masini. Numai 7,4% au raspuns ca obtin bani din furturi si doar 1,5% au castiguri de pe urma prostitutiei. Interesati sa castige bani, copiii nu cunosc odihna sau relaxarea. Pentru 11,9% din ei, petrecerea timpului liber este sinonima cu consumul de droguri sau cu furturi. Locul ales pentru relaxare este, in marea majoritate, strada si doar 5,9% din copii aleg centrele de plasament ca loc de odihna.

Vecinii lui Basescu: al 9-lea Craciun sub cerul liber
La cateva zeci de metri de gardul prezidential al Cotroceniului, pe un teren viran care da spre intersectia Razoare, opt suflete, dintre care sase copii cu varste cuprinse intre 3 luni si 11 ani, asteapta tremurand de frig Sarbatorile. Parintii lor, Catita Afrim si Constantin Bobi Flueras, le-au facut o "casa" acoperita cu plastic si toale. O coliba. In loc de usa, coliba de carpe are tintuita o patura. Mai incolo sunt cativa copaci, de care atarna rufele copiilor, spalate, ieri, de mama lor, intr-o copaie gaurita. De noua ani sunt pe drumuri, iar o parte din copii au fost nascuti chiar acolo, in camp. Abia pe urma a ajuns Catita cu ei la maternitate. Femeia are 34 de ani si e innebunita de griji. Doar barbatul ei, cu care nu e cununata, lucreaza. Din salariul lui traiesc toti. Dimineata pe la sase, cand omul pleaca la munca, e frig de-i ingheata apa din ochi. N-ar iesi de sub patura! Dar cand se uita la mogaldetele chircite, inima-i zvacneste dureros. Iese flamand si se intoarce seara frant. Il asteapta o zeama lunga de cartofi, intr-o oala ciobita, pe care o infuleca cu totii. "Am stat o vreme intr-un parc. Era vara. Dup-aia ne-am mutat in ghetouri, la Ferental, povesteste Catita, cu ochii uzi. Doi ani am dormit in camp, la Bolentin. Cateva luni am stat cu chirie, am avut si tilivizor, mama, ce se mai uita copiii la el. Nu mai puteam plati chiria si ne-am intors aci. Mi-e sufletu' negru de suparare, ca nimenea nu se uita la noi! Ete, vine iar Craciunu' si ne prinde sub ceru' liber!" Catita zice ca, la fiecare Mos Nicolae, i-a invatat pe copii sa-si curete pantofii si sa-i puna afara, in fata usii. Inainte de culcare, cei sase pitici isi aranjau incaltarile scalciate si desperecheate in fata bordeiului, sperand ca Mos Nicolae va trece totusi pe la Razoare. Dar Mos Nicolae uita mai mereu sa se opreasca acolo. Dimineata, copiii Catitei isi gaseau ciubotele inghetate tun si udate de cainii maidanezi pripasiti in zona. Atunci, ea zambea si le spunea ca n-au fost cuminti si d-aia i-a ocolit mosu'. Credeau. Si la Craciun, cat de amarati erau, nu se lasau pana nu faceau rost de un bradut, pe care il impodobeau cu ce aveau si ei: staniol de la ciocolata primita de pomana, hartiute colorate gasite prin gunoaie, o papusica fara un picior, trei nasturi, cateva flori din plastic. Cand ploua, hainele de pe ei sunt ude toate, iar "palatul de carpe" se inmoaie si el, ca un carton. Trei dintre fetite se duc zilnic la scoala, ajutate de Organizatia "Salvati Copiii". Cei care raman acasa umbla teleleu toata ziua la cersit printre masini, in intersectii, spre disperarea Catitei care nu vrea in ruptul capului sa-i mai vada acolo. Intr-o secunda, copilasii ies cu totii din cort, pe rand, ca furnicile, unii cu burtile goale, desculti, altii in papuci incaltati invers. Carmenuta, fetita de 3 luni, rade si da din manute. Baietii trag de coada un motan gri, apoi o zbughesc spre niste boscheti. Apar cu un vulpoi impaiat, mancat de molii, aruncat la gunoi de cine stie cine. Il calaresc, il trag de coada, il pupa in bot. Uneori, Catita le mai incurca numele, ca-s cam multi: "Pai, e Lavinia, aaa... Adelina, Camelia, Mihaita, Carmenuta ha mica si... haoleou! mai e una". Cerceteaza "casa" si isi da seama ca lipseste o fetita. "Maaa! Pa unde dracu' o umbla Magureanca aia?", tipa femeia. Spre seara apare si micuta, desculta, plina de muci, dar fericita, lingand victorioasa o acadea . O tine in manutele murdare, ca pe un trofeu. Catita se ia cu mainile de cap: "Iar tranversasi, fa, naroado, strada? Da cate ori ti-am zis sa nu te mai prinz, ca acu' te plesnesc!".