Social

Cita putere ii ia lui Basescu noul guvern Tariceanu

Alianta a murit, insa Tariceanu ramine premier. El a prezentat ieri guvernul restructurat PNL-UDMR din care nu lipsesc citeva optiuni care i-au luat prin surprindere pe analisti: Melescanu la Aparare, Orban la Transporturi si Paul Pacuraru la Ministerul Muncii. PSD si-a anuntat deja disponibilitatea de a sustine guvernul. Printre primele consecinte pe care noua formula guvernamentala le produce se numara si capacitatea de a bloca insa cu usurinta initiativele lui Basescu. Pe linga ministrii eliminati, presedintele pierde atit controlul in CSAT, cit si posibilitatea de a gasi o majoritate favorabila pentru numirea noului director al SIE. Premierul s-a decis asupra noii structuri a Guvernului si a comasat doua ministere (Economia cu Finantele), a infiintat doua ministere noi prin preluarea unor atributii de la alte portofolii (Ministerul pentru IMM, Comert si Turism si Ministerul Dezvoltarii , Lucrarilor Publice si Locuintei), a scos toti democratii din fruntea ministerelor, dar a eliminat si doi liberali. Varujan, cel mai important ministru In mod evident, cel mai important portofoliu va fi cel detinut de Varujan Vosganian. Pentru a-l elimina din Guvern pe Sebastian Vladescu, premierul a optat pentru comasarea a doua ministere foarte importante, astfel incit Vosganian a preluat, pe linga Economie, si Finantele Publice. Aceasta chiar daca Varujan Vosganian considera comasarea celor doua ministere o optiune nefericita. „Cu toate ca se numeste Ministerul Economiei si Finantelor , pot sa apreciez ca ponderea mare va fi reprezentata de componenta de finante“, a spus premierul Calin Popescu Tariceanu. Al doilea liberal care a plecat din Guvern este ministrul Agriculturii, Dan Motreanu. In cazul acestuia, conducerea partidului a trebuit sa tina cont de solicitarea lui de a fi scutit sa mai fie la cirma unui minister. Locul lui Motreanu va fi luat de Decebal Traian Remes , un vechi liberal si fost ministru al Finantelor in guvernarea CDR. Orban a obtinut Transporturile Marele cistigator al acestei restructurari este Ludovic Orban, care isi dorea un portofoliu important si care a obtinut Ministerul Transporturilor. Nici Cristian David nu a fost neglijat, el fiind promovat de premier, de la Corpul de Control al Guvernului ajungind sa fie propus pentru functia de ministru de Interne. Si Laszlo Borbely a progresat, de la ministru delegat la detinerea portofoliului Dezvoltarii. Urmeaza schimbari la secretarii de stat Desi s-a tot vorbit in ultimul an de desfiintarea Secretariatului General al Guvernului si a Cancelariei primului-ministru, acestea vor ramine functionale, singura schimbare urmind a fi facuta la SGG, care nu va mai fi condus de un demnitar. „O serie de autoritati nu vor mai fi gestionate de Cancelaria premierului, in timp ce SGG va fi condus de un inalt functionar public, si nu de un ministru delegat ca in prezent“, a spus Tariceanu. El a aratat ca in actul normativ care va cuprinde noua formula de organizare a Guvernului va fi inclusa si structura care functioneaza in jurul primului-ministru, respectiv SGG si Cancelaria. „Va pot spune ca o serie de autoritati vor pleca din subordinea Cancelariei si a SGG-ului“, a spus Tariceanu. Premierul spune ca programul de guvernare nu va fi modificat, iar prioritatile ramin combaterea coruptiei, absorbtia fondurilor europene si reducerea decalajelor dintre regiuni. Basescu vrea alt guvern Seful statului le-a trimis ieri o scrisoare presedintilor Camerei Deputatilor si Senatului in care avertizeaza asupra riscului unei rupturi intre clasa politica si societate, daca noul guvern primeste votul de investitura in Parlament. Basescu il numeste in scrisoare pe Tariceanu ca fiind „fostul prim-ministru al Aliantei Dreptate si Adevar“. Basescu remarca faptul ca PNL, „ca formatiune distincta, nu s-a inscris de fapt in cursa electorala si nici nu a prezentat un candidat propriu la functia de prim-ministru“. Seful statului insista asupra faptului ca, „prin decizia unilaterala“ de a scoate din Executiv ministrii PD, „componenta politica a Guvernului a fost radical modificata, astfel incit legitimitatea democratica a noii formule de guvernare nu mai respecta vointa electoratului, asa cum a fost ea exprimata cu ocazia scrutinului din 2004“. Basescu arata totodata ca noul guvern va fi compus din PNL si UDMR, care acum au in Parlament „numai 22% din numarul total de mandate“. Ca sa nu se ajunga la agravarea crizei, presedintele are doua solutii: „Buna functionare a sistemului democratic poate fi asigurata fie prin asumarea transparenta a unei noi majoritati politice, fie prin intoarcerea cit mai grabnica la vointa suveran exprimata prin votul cetatenilor romani“. Trupele liberale ocupa CSAT chiar la Cotroceni Traian Basescu pierde controlul in CSAT. Prin eliminarea PD din Cabinetul Tariceanu, liberalii il lasa pe seful statului si fara ultima sa reduta din Palatul Cotroceni. Potrivit Legii privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (Legea nr. 415/2002), structura care coordoneaza toate activitatile ce tin de apararea tarii si de siguranta nationala este formata din 12 membri cu drept de vot. Dupa cum urmeaza: presedintele Romaniei (care este si presedintele CSAT), primul-ministru (vicepresedinte CSAT), ministrul Apararii, ministrul Administratiei si Internelor , ministrul Afacerilor Externe, ministrul Justitiei, ministrul Economiei si Comertului, ministrul Finantelor Publice, directorul Serviciului Roman de Informatii, directorul Serviciului de Informatii Externe, seful Statului Major General si consilierul prezidential pentru securitate nationala. Tariceanu, majoritar in CSAT Daca guvernul Tariceanu va fi investit in Parlament, se poate spune ca liberalii preiau controlul in CSAT. Prin inlocuirea ministrilor democrati, Basescu se mai poate baza pe mai putini oameni decit Tariceanu. Potrivit noilor nominalizari, Tariceanu controleaza minimum sase voturi. Asta pentru ca, prin comasarea Ministerului Economiei si Comertului cu cel al Finantelor, practic s-a pierdut un vot. Teoretic, acest vot s-ar putea recupera prin modificarea Legii CSAT si prin realocarea locului liber catre alt minister. Caz in care Tariceanu se va baza pe sapte voturi. Basescu nu este sigur nici macar pe celelalte cinci voturi care au mai ramas libere in CSAT. Directorul SRI provine totusi de la PSD. La SIE, nu exista director, iar interimarii nu au drept de vot. Ramin doar doua persoane care sint alaturi de seful statului: seful Statului Major General, Gheorghe Marin, si consilierul prezidential pentru securitate, ex-deputatul PD Mihai Stanisoara. Consens vs cutuma Daca ne raportam la prevederile legii, raportul de forte din interiorul CSAT nu pare deloc relevant. Si asta pentru ca actul normativ precizeaza ca, in CSAT, toate deciziile se iau numai prin consens. Art. 2. alin. 1: „Consiliul lucreaza in prezenta a cel putin doua treimi din membri si adopta hotariri prin consens“. Numai ca, pina in acest moment, la Cotroceni, cutuma era cu totul alta. Atunci cind existau obiectii asupra unei hotariri, se supunea la vot. Daca numarul celor care se opuneau proiectului era suficient de mare, se decidea trimiterea acestuia catre institutia responsabila pentru o mai buna documentare. In cazul in care vocile care se impotriveau erau razlete, se trecea la votarea hotaririi, iar obiceiul locului era ca toti sa se pronunte oficial pentru. Liberalii pot convoca CSAT Din momentul in care razboiul dintre palate s-a acutizat, Basescu a evitat pe cit a putut sa convoace Consiliul Suprem de Aparare. Asta pentru ca exista riscul ca Tariceanu sau ministrii liberali din CSAT sa se opuna oficial proiectelor prezentate de seful statului. Acum, Tariceanu poate convoca o sedinta a CSAT cind vrea el. Potrivit Regulamentului de functionare, „Consiliul poate fi convocat si la initiativa a cel putin patru membri din componenta prevazuta de lege“. Mai mult, premierul are un cuvint de spus si la alegerea subiectelor pentru sedintele CSAT. „Ordinea de zi se stabileste de presedinte (Basescu - n.r.), cu consultarea vicepresedintelui (Tariceanu - n.r.)“, se arata in lege. Chiar daca nici unul dintre cei doi nu are garantia ca va putea sa-si impuna punctul de vedere in interiorul CSAT, perspectiva este clara: Consiliul va intra curind in blocaj pe termen nedefinit. Cum marea batalie dintre Tariceanu si Basescu din interiorul CSAT ramine problema retragerii trupelor romane din Irak, ramine de vazut care dintre cei doi combatanti detine in acest moment bastonul de maresal. PD duce la OSIM programul de guvernare PD si-a stabilit tactica de partid de opozitie. Inregistreaza programul Aliantei la OSIM si il piraste pe Tariceanu la Curtea Constitutionala. Democratii vor actiona strategic, ca partid de opozitie, pe doua planuri. Unul politic si unul juridic. Din punct de vedere juridic, PD va cere in instanta o decizie din partea tribunalului prin care Alianta este desfiintata. „Vom cere in instanta desfiintarea Aliantei, pe baza incalcarii protocolului de infiintare a acesteia. Daca Alianta nu mai exista, nu mai exista nici programul de guvernare al acesteia. Iar asta inseamna ca premierul Tariceanu guverneaza fara un program de guvernare “, explica presedintele executiv al PD, Adriean Videanu. Surse din PD sustin ca democratii au inceput deja procedurile de inregistrare a programului de guvernare la OSIM (Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci). PD face prezentarile Din punct de vedere politic, vor contesta legitimitatea lui Tariceanu in functia de prim-ministru si a noului guvern format de acesta fara ministrii PD. Nu vor participa la votul de investire a noului guvern in Parlament si, daca acesta va trece, il vor contesta la Curtea Constitutionala. Pentru a-si demonstra paternitatea programului de guvernare, PD va organiza o dezbatere publica in care ii vor prezenta premierului oamenii care au intocmit programul de guvernare al Aliantei pe care Tariceanu intentioneaza sa-l foloseasca in continuare. Doar Varujan Vosganian este liberal intre acestia. Restul sint ori membri PD, ori actuali membri PLD. „Premierul Tariceanu, singur, de bunavoie si nesilit de nimeni, a constatat saptamina trecuta decesul Aliantei D.A., iar astazi constata ca Alianta functioneaza si ca-si asuma programul de guvernare al acesteia. Este un lucru nelegal si imoral din partea domnului prim-ministru“, spune Videanu. „El nu este premierul PNL, este premierul Aliantei. Daca vrea sa fie al PNL, atunci trebuie sa demisioneze si sa declanseze procedurile de numire a altui premier“, a intarit si liderul PD, Emil Boc. „Premierul impostor“ Tariceanu Declaratiile politice de opozitie au continuat ieri dupa terminarea Biroului Permanent al PD. „PD nu va vota guvernul minoritar propus de premierul Tariceanu pentru ca este un guvern ilegitim, un guvern cu un premier impostor“, a anuntat Boc. „PNL infaptuieste visul mai multor liberali de a guverna alaturi de PSD, mai mult, liberalii vor guverna la comanda PSD“, a continuat el. Blaga s-a inchis in birou Mai multi politisti au incercat ieri, fara rezultat, sa stea de vorba cu ministrul Internelor, Vasile Blaga. Citiva dintre ei ne-au declarat ca au cautat sa afle care vor fi schimbarile in minister, dar, oricit au stat la usa lui Blaga, foarte putini au reusit sa dea ochii cu el. Vasile Blaga a mai declarat presei ca nu prea are ce lucruri sa-si ia din birou, cu exceptia unui bonsai. Cert este ca, ieri, inca nu-si facuse bagajele. PSD voteaza cu Tariceanu PSD a adoptat solutia „Hrebenciuc“. Social democratii vor vota astazi pentru investirea guvernului Tariceanu II. Peste sapte ore. Atit au stat ieri pesedistii in sedinte pentru a lua o decizie referitoare la modul in care se vor raporta la noul guvern restructurat condus de Calin Popescu Tariceanu. A cistigat solutia oferita de Viorel Hrebenciuc, anume PSD va vota Cabinetul Tariceanu II. Perdant: Grupul de la Cluj, care a sustinut ieri, prin vocea lui Vasile Dincu, ideea unui vot negativ la investirea noului guvern in Parlament. Potrivit calculelor lui Dincu, daca PSD vota impotriva, guvernul care urma sa conduca Romania ar fi fost cel initial, cu ministrii PD la posturi. Conflictul dintre PNL si PD s-ar fi agravat si ar fi dus la o si mai mare scadere a credibilitatii Aliantei, in favoarea PSD. Majoritatea liderilor PSD s-au pronuntat insa pentru o sprijinire a unui guvern minoritar PNL-UMDR. Cu conditii, dupa cum a anuntat ieri Mircea Geoana, liderul PSD. „Depolitizarea neintirziata a justitiei si continuarea agresiva a luptei impotriva coruptiei si a dezamorsarii grupurilor oligarhice care stau in spatele PNL si PD“ - este una dintre conditiile puse de PSD. Ministri contestati PSD avea ieri-dimineata lista noului guvern. Inaintea presei. Cel care a facut-o publica in sedinta a fost Mircea Geoana. Citirea numelor a creat rumoare. „Cineeee? Adomnitei la Educatie? Eu pe asta nu-l votez“, a exclamat Ecaterina Andronescu, potrivit unor surse din PSD. Cel care a incercat s-o linisteasca a fost acelasi Viorel Hrebenciuc, partizanul apropierii de PNL. „Hai, mai, Caty, ca trebuie sa-i votam“, a incercat el s-o calmeze. Nemultumiri au exprimat si Sorin Oprescu referitor la Eugen Nicolaescu (Sanatate), respectiv Victor Ponta cu privire la Tudor Chiuariu (Justitie). Hrebenciuc a intervenit din nou. „Victore, tu stii ca te iubesc. Si tocmai de-aia vreau sa-ti spun ca nu-mi place sa vad cum iti tai singur craca de sub picioare. Hai sa ne vedem miine dimineata la o cafea.“ Eternul Hrebenciuc Surse din PSD spun ca, in ciuda numeroaselor tratative Geoana-Tariceanu, adevaratul negociator a fost Viorel Hrebenciuc. Acesta a fost si cel care i-ar fi dus pe strategii politici Andronic, Silberstein si Finkelstein ca sa lucreze pentru Tariceanu. Aceleasi surse ne-au mai spus ca negocierile PNL-PSD s-au dus prin intermediul lui Silberstein, strategul care a lucrat in 2004 si pentru PSD.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea