Fragila, mai ales in conditiile in care nominalizarea prim-ministrului si a candidatului la presedintie pot redeschide discutia despre formula de conducere a PSD.
Luptele pentru putere in PSD sint departe de a se fi incheiat. Apusul patriarhatului Ion Iliescu a adus partidul intr-o criza de succesiune. Congresul din 21 aprilie nu a facut decit sa ordoneze ierarhic gruparile din PSD, fara a transa problema cea mai importanta: cine va conduce de fapt partidul.
In urma Congresului puterea in PSD este impartita intre trei grupari inegale ca influenta: grupul de la Cluj, condus de Ioan Rus, gruparea Nastase si gruparea Miron Mitrea. Deasupra lor, intr-o pozitie fragila se afla Mircea Geoana.
Ofensiva lui Geoana
Noul presedinte al PSD poate miza in continuare pe sprijinul grupului de la Cluj si a unora dintre oamenii lui Nastase. Adversitatea fata de Mitrea il obliga pe Geoana sa-si clarifice relatia cu Nastase. E greu de crezut ca fostul presedinte al PSD se va multumi multa vreme sa fie numarul doi in partid. Totusi, Nastase nu are foarte multe variante la dispozitie.
Pentru a lupta contra lui Mitrea, este in interesul sau sa il sprijine pe Geoana. In sens invers, gruparea Mitrea are de cistigat tocmai pe seama slabirii legaturii dintre Rus, Geoana si Nastase.
Pentru Geoana, cea mai adecvata tactica este sa isi intareasca legaturile cu organizatiile locale ale partidului, dar, in acelasi timp, sa si constituie mai mult sau mai putin formal o echipa de colaboratori apropiati. Selectarea acestora se poate face din rindul fostilor ministri mai tineri si al secretarilor de stat din cabinetul Nastase.
Criteriul de selectie consta in ocuparea pozitiilor de ministri. Ramine de vazut daca acestia vor considera ca e bine sa intre in guvern cu Nastase, cu Geoana sau cu Rus, intrucit varianta Mitrea ei o exclud. O alta componenta a strategiei aflate la dispozitia lui Geoana este construirea imaginii de lider al opozitiei. Ca presedinte al PSD, el este formal liderul opozitiei.
Partea cea mai dificila este sa se impuna, sa isi intareasca credibilitatea.
Lupta pentru controlul guvernului
Cine detine controlul asupra partidului decide si formula guvernului pe care PSD l-ar constitui daca ar cistiga alegerile. Tocmai de aceea, in urmatoarea perioada bataliile in partid se vor duce pentru impunerea echipei de ministeriabili. Cel putin patru dintre actualii lideri ai partidului isi fac planuri sa ocupe pozitia de primministru. In ordine alfabetica: Geoana, Mitrea, Nastase si Rus.
In acelasi timp, o solutie necesita si problema candidatului la Presedintie. Discutiile din PSD conduc la o rezolvare care porneste de la premisa ca Nastase e consumat din punct de vedere electoral. O alta idee lansata este aceea ca presedintele partidului trebuie sa fie locomotiva electorala. O solutie care rezulta din aceste considerente ar fi fortarea candidaturii lui Geoana.
Odata stabilit acest lucru, disputele pentru sefia guvernului se va duce doar intre trei pretendenti. Nastase ar putea fi cu un pas inainte prin calitatea sa de presedinte executiv si sef al guvernului din umbra". Nu e suficient.
Nominalizarea prim-ministrului poate repune in discutie formula de conducere a PSD. Nastase s-a declarat in nenumarate rinduri un sustinator al ideii ca primul-ministru sa fie si presedintele partidului. Daca se va impune ca prim-ministru, in mod cert va cauta sa redevina presedintele partidului.
Daca altcineva decit el va fi nominalizat prim-ministru, ramine de vazut daca a sustinut doar in mod oportunist formula identitatii dintre presedintele partidului si seful guvernului.
Grupul de la Cluj si locotenentii lui Nastase
Interesul liderului clujean Ioan Rus este acela de a-si tine aproape organizatiile din Transilvania si Banat. Dincolo de influenta in organizatiile locale, Ioan Rus nu isi poate mentine influenta la virful partidului doar printr-o viziune regionalista. Legaturile cu Geoana si cu oamenii lui Nastase ii este vitala. Deja exista premise pentru stringerea relatiilor.
Si grupul de la Cluj, si oamenii lui Nastase au colaborat pentru blocarea revenirii lui Iliescu. Impreuna cu Geoana, s-au aliat clujenilor" Mihai Tanasescu, Cristian Diaconescu, Ilie Sirbu, Alin Teodorescu, Titus Corlatean, George Maior si Dan Nica. Un alt element comun pentru toti acestia este acela ca se afla pe lista ministeriabililor.
In acest moment ei penduleaza intre Nastase si Geoana, dar orientarea lor va fi spre cel care are sansele cele mai mari sa ajunga prim-ministru. Tocmai de aceea, la alegerile viitoare, nu este exclusa o formula de candidaturi in tandem cu Geoana-presedinte si Rus-prim-ministru.
Chiar daca prezidentialele nu mai coincid cu alegerile parlamentare, partidele isi pot nominaliza candidatii la functia suprema in stat mai devreme, utilizind astfel si potentialul electoral al prezidentiabililor.
Moldova Mitrea-Hrebenciuc
Pina de curind, PSD era considerat drept un partid captiv grupurilor de interese din anumite judete moldovene. In acest sens se vorbea chiar de o grupare Moldova-Hrebenciuc. Congresul a prins gruparea dezbinata. O parte dintre liderii judetelor din Moldova au mers in alianta cu Geoana si cu grupul ardelenilor. Altii au jucat la mai multe capete.
Pe zona organizatiilor din sudul Moldovei, Muntenia si Dobrogea, Hrebenciuc si Mitrea ramin inca influenti si in plus sint si aliati. Impreuna cu Dan Ioan Popescu pot forma un grup de presiune care sa incurce anumite planuri ale adversarilor.
Oamenii lui Iliescu, despartiti de pastor
Infringerea lui Iliescu la Congres a aratat ca nu mai exista un asa-zis grup Iliescu. Fostul sef al statului a fost sustinut de niste sateliti uniti de oportunitatea de a prinde functii la virful partidului si de adversitatea fata de Adrian Nastase.
Unii s-au teleportat din posturile caldute de la Cotroceni - Corina Cretu, Serban Nicolae, Rodica Stanoiu, Ioan Talpes. Altii l-au luat pe Iliescu drept cel mai potrivit instrument de a se lupta cu Nastase: Sorin Oprescu, Ioan Mircea Pascu si chiar Miron Mitrea si Dan Ioan Popescu care constituiau un grup de putere separat.
Unii dintre ei, avind o pozitie izolata in partid, asteapta sa fie bagati in seama. Altii asteapta pur si simplu sa revina la putere in partid pe greselile adversarilor.
Un partid pentru Iliescu
Dupa infringerea din Congres, in anturajul lui Iliescu a fost lansata ipoteza plecarii din PSD si a fondarii unui alt partid. Cu toate acestea, nici unul dintre batrinii care au fost alaturi de Iliescu nu este dispus sa o ia de la capat. Unii dintre ei au invocat urmatoarele motive: costurile foarte mari ale lansarii unui partid serios si epuizarea resurselor electorale ale lui Iliescu.
Daca nu mai poate candida la o functie, el nu mai poate trage partidul intr-o cursa electorala. In cea mai optimista situatie, partidul lui Iliescu ar fi un partid de maximum 10%, considera unul dintre vechii parlamentari PSD.
Cutremurul din 1997
Pierderea alegerilor din 1996 a adus PDSR in faza luptelor pentru puterea in partid. La fel ca si acum, Iliescu s-a teleportat de la Cotroceni in Kiseleff cu gindul ca este seful absolut al partidului.
Atunci nimeni nu i-a contestat autoritatea, desi pierduse alegerile prezidentiale in fata lui Emil Constantinescu, fiindca Iliescu nu isi epuizase resursele electorale si nici mandatele prezidentiale.
Citiva dintre consilierii cotrocenisti au incercat sa-l intarite pe Iliescu impotriva lui Nastase. Fara succes insa. Batalia s-a dat intre grupul Melescanu-Boda-Martian si Adrian Nastase. Melescanu invoca starea de coruptie a PDSR, de care ar fi responsabil Nastase, si cerea reforma. Iliescu a asistat impasibil la lupta si nu a cedat solicitarii lui Melescanu.
Acesta ii ceruse functia de prim-vicepresedinte. Nastase a iesit invingator cu sprijinul unor lideri uniti in primul rind de calitatea lor de membri ai guvernului Vacaroiu: Hrebenciuc, Dan Ioan Popescu, Nicolae Vacaroiu, Doru Ioan Taracila si Miron Mitrea.
