Social

Cinci oraşe mici, cele mai bogate din Romania

Bunăstarea unui oraş depinde în cea mai mare măsură de dezvoltarea acestuia din punct de vedere economic. Acesta este şi motivul pentru care cele mai bogate cinci oraşe din Romania reprezintă "domiciliul" unor afaceri recunoscute şi prospere. Fie că este vorba despre fabrica de la Mioveni, Dacia Renault, Centrala Nuclearelectrica de la Cernavodă, Rafinăria Petromidia sau Aeroportul Otopeni, acestea "ţin" oraşele în care funcţionează, orientandu-le astfel dezvoltarea economică spre un trend puternic ascendent. Ordinea a fost stabilită cu ajutorul datelor solicitate şi furnizate pentru Adevărul de către primăriile oraşelor amintite, raportand veniturile de la bugetul local la numărul de locuitori. Un oraş bogat nu înseamnă însă şi un trai îmbelşugat pentru locuitorii din acel loc, ci mulţi bani la bugetul local. Cine ar fi bănuit că micuţul Otopeni, îndepărtatul Targu Neamţ sau oraşul îndrăgit de copii pentru taberele şcolare, Năvodari, sunt printre cele mai prospere oraşe din ţară? Asociaţia Oraşelor din Romania ne-a indicat cinci localităţi care se încadrează în categoria celor mai bogate din Romania, respectiv Otopeni - judeţul Ilfov, Năvodari, judeţul Constanţa, Mioveni, judeţul Argeş, Targu Neamţ, judeţul Neamţ, şi Cernavodă, judeţul Constanţa. Oraşul Otopeni continuă după mult timp să se menţină drept cel mai bogat oraş din Romania. Atuurile acestuia: panourile publicitare de pe DN1, aflate pe raza localităţii Otopeni, cele mai scumpe terenuri şi clădiri, schimburi comerciale intense cu Bucureştiul, şi prezenţa centrelor comerciale importante pe raza localităţii. Aproape toate băncile prezente în Romania au deschisă cate o filială şi în acest orăşel. Aşezarea geografică, langă capitala ţării, atrage zeci de investitori în fiecare an. Dacia susţine oraşul Mioveni. Ceea ce nu se ştie însă este cu cat contribuie mai precis fabrica de autoturisme, anual, la bugetul local. Veniturile primăriei au crescut considerabil de la an la an. Astfel, dacă în 2005 acestea au fost de 28,5 milioane lei, veniturile totale au crescut anul trecut la aproximativ 40 de milioane de lei. Oraşul Cernavodă s-a dezvoltat într-un ritm foarte alert în ultimii ani, în special datorită prezenţei centralei nucleare din localitate. Majoritatea cetăţenilor urbei muncesc la Centrală, unde salariul mediu este de 1.000 de lei. Cernavodă, la fel ca şi Mioveniul, este susţinut financiar tot de către un mare contribuabil . În acest caz, acesta este Centrala Nuclearelectrica, ce aduce de la an la an tot mai mulţi bani la bugetul local. Astfel, veniturile totale ale oraşului au crescut în doar un an cu peste 5 milioane de lei, de la 18,03 milioane lei în 2005, la aproximativ 24 milioane lei, anul trecut. Pentru Năvodari, cel mai important contribuabil este Petromidia, care aduce la bugetul local aproximativ 20 miliarde de lei vechi (n.r.- 2 milioane RON). Veniturile municipiului au crescut, în ultimii ani, de la aproximativ 35 milioane de lei, în 2005, la circa 42,1 milioane de lei, anul trecut. Pentru acest an, bugetul estimat este de 53 milioane de lei, din care veniturile proprii reprezintă aproximativ 31 milioane de lei. Targu Neamţ caştigă cel mai mult din impozitele pe clădiri. "În 2006, venitul total al Primăriei oraşului Targu Neamţ a fost de 21,80 milioane de lei, din care 6,58 milioane de lei au reprezentat venituri proprii", se menţionează în datele prezentate de autorităţile locale pentru Adevărul. Dinamica veniturilor este însă importantă, acestea crescand cu peste 7 milioane de lei, comparativ cu anul precedent. Ordinea a fost stabilită cu ajutorul datelor solicitate şi furnizate pentru Adevărul de către primăriile oraşelor amintite, raportand veniturile de la bugetul local la numărul de locuitori. Bunăstarea unui oraş depinde în cea mai mare măsură de dezvoltarea acestuia din punct de vedere economic. Acesta este şi motivul pentru care cele mai bogate cinci oraşe din Romania reprezintă "domiciliul" unor afaceri recunoscute şi prospere. Aeroportul şi impozitele pe terenuri menţin Otopeniul pe primul loc Oraşul Otopeni continuă după mult timp să se menţină dept cel mai bogat oraş din Romania. Atuurile acestuia sunt aceleaşi, numai că sunt din ce în ce mai importante. Ştim cu toţii că cele mai multe panouri publicitare le găsim pe DN1, pe raza localităţii Otopeni. Mai ştim că cele mai scumpe terenuri şi clădiri se află tot în această zonă. Aproape toate băncile prezente în Romania au deschisă cate o filială şi în acest orăşel. Comerţul s-a dezvoltat în acest oraş atat datorită schimburilor comerciale intense cu Bucureştiul, cat şi datorită centrelor comerciale importante aflate pe raza localităţii. Aşezarea geografică, langă capitala ţării, atrage zeci de investitori în fiecare an. În afara Aeroportului Otopeni, impozitele pe clădiri şi terenuri plătite anual de către contribuabilii persoane juridice tind să devină din ce în ce mai importante în bugetul oraşului. Astfel, potrivit datelor furnizate pentru Adevărul de către Primăria oraşului Otopeni, veniturile s-au ridicat anul trecut la 42,81 milioane lei, comparativ cu 34,06 milioane lei, în anul precedent. În acest an, situaţia financiară a oraşului pare să fie şi mai bună, veniturile ridicandu-se, potrivit bugetului propus, la 48,3 milioane lei. Cel mai mare contribuabil-persoană juridică din zonă este, potrivit reprezentanţilor primăriei, Aeroportul "Henri Coandă" care a virat anul trecut impozite şi taxe locale de aproximativ 2,6 milioane lei. 1.217 firme îşi au domiciliul în Otopeni În acest an, sumele totale ce urmează să fie încasate de Primăria Otopeni direct de la acesta, din impozit pe clădiri, impozit pe teren şi taxe din publicitate, se ridică la peste 4,8 milioane lei. Sume mari mai vin, potrivit datelor prezentate, din cotele defalcate din impozitul pe venit, dar şi din impozitul pe clădiri şi terenuri, achitat de către firme, ponderea acestuia din urmă fiind din ce în ce mai semnificativă. Veniturile rezultate din cotele defalcate din impozitul pe venit s-au ridicat aşadar la aproximativ 25 milioane de lei, anul trecut, comparativ cu 19,8 milioane lei, în 2005. Impozitele pe clădiri şi terenuri încasate de la cele 1.217 firme care îşi au domiciliul în oraşul Otopeni au crescut şi ele, anul trecut, la 12,5 milioane lei, faţă de 8,4 milioane lei, în 2005. Cererea tot mai mare pe piaţa imobiliară şi aşezarea ideală a oraşului amintit au dus aşadar în ultimii ani la o explozie a construcţiilor noi, reprezentanţii municipalităţii spunand în acest context că în ultimii caţiva ani impozitele pe proprietate încasate aproape s-au dublat. Pentru acest an se aşteaptă la încasări de peste 16,7 milioane lei din impozitele şi taxele pe proprietate, respectiv 25,2 milioane lei din cotele defalcate din impozitul pe venit. Petromidia poziţionează Năvodariul pe locul doi Dinamica veniturilor oraşului reprezintă cel mai la îndemană instrument de măsurare a dezvoltării, mai ales din punct de vedere economic. Oraşul Năvodari cunoaşte de caţiva ani o creştere susţinută, după cum rezultă din bugetele de venituri şi cheltuieli prezentate pentru Adevărul de către primarul Tudorel Calapod. Potrivit datelor prezentate de către acesta, veniturile au înaintat rapid, în ultimii ani, de la aproximativ 35 milioane de lei, în 2005, la circa 42,1 milioane lei, anul trecut. Pentru acest an, bugetul estimat este de 53 milioane lei, din care veniturile proprii reprezintă aproximativ 31 milioane lei. "Cel mai important contribuabil persoană juridică este Rompetrol care, prin Rafinăria Petromidia, aduce la bugetul local aproximativ 20 miliarde de lei vechi (n.r. - 2 milioane RON). Peste 40% din veniturile oraşului Mioveni vin de la Dacia Că Dacia susţine oraşul Mioveni este bine cunoscut. Ceea ce nu se ştie însă este cu cat contribuie mai precis fabrica de autoturisme, anual, la bugetul local. Potrivit datelor prezentate pentru Adevărul de Primăria oraşului Mioveni, veniturile au crescut considerabil de la an la an. Astfel, dacă în 2005 acestea au fost de 28,5 milioane lei, veniturile totale au crescut anul trecut la aproximativ 40 milioane de lei. "Cele mai mari venituri, aproximativ 40% din total, vin de la Automobile Dacia SA", ne-au explicat reprezentanţi ai Municipaliţăţii, precizandu-ne, totodată, că aproape în fiecare an bugetul oraşului Mioveni este excedentar. Astfel, potrivit datelor aferente bugetelor de venituri şi cheltuieli din ultimii doi ani, cheltuielile s-au cifrat la 39,4 milioane lei, anul trecut respectiv 28,5 milioane lei. Cu toate acestea, locuitorii oraşului Mioveni nu sunt oameni bogaţi. Majoritatea lucrează în uzină, unde salariile depăşesc rar 1.000 de lei, iar restul în mediul privat , unde veniturile lunare pot fi şi mai mici decat la uzină. Este un oraş frumos, curăţel, dar în care de-a lungul anilor s-au investit miliarde de lei vechi fără chibzuială. Oraşul Mioveni are aproximativ 36.000 de locuitori. Cartierul Făget, de exemplu, unul dintre cele mai mari cartiere ale Mioveniului, nu avea pană anul trecut apă curentă şi canalizare. De drumuri nici nu încape vorbă. În schimb, fostul primar Costea investise bani mulţi în conectarea locuitorilor din Făget la cablu tv. "Să vadă şi făgetenii ce se mai întamplă în ţara asta, dom’le", spunea atunci reporterilor Adevărul fostul primar. Cinci miliarde de lei vechi au fost investite într-un stadion cu nocturnă şi gazon de ultimă generaţie, în condiţiile în care echipa Dacia Mioveni joacă în liga a 3-a, iar Spitalul Municipal arăta ca un dispensar de ţară. Una peste alta, autorităţile locale din Mioveni au reuşit să pună la punct businessuri importante cu francezii de la Dacia Renault, realizand venituri bugetare suficiente cat să plaseze oraşul pe locul doi, după Otopeni. Nuclearelectrica energizează bugetul de la Cernavodă Oraşul Cernavodă s-a dezvoltat într-un ritm foarte alert în ultimii ani, în special datorită prezenţei centralei nucleare din localitate. Majoritatea cetăţenilor urbei muncesc la Centrală, unde salariul mediu este de 1.000 de lei. Autorităţile au construit săli de sport, parcuri, au renovat străzi şi au rezolvat în sfarşit problema apei calde şi a căldurii, astfel încat, dacă acum 15 ani Cernavodă arăta mai mult ca un sătuc, astăzi se poate mandri cu statul de oraş în curs de dezvoltare. Prima senzaţie pe care o ai atunci cand intri în Cernavodă este aceea că ai ajuns într-un oraş al luminii, un mini-Las Vegas, datorită sutelor de becuri de pe podul construit de Anghel Saligny şi a iluminatului public. Mai puţini locuitori, respectiv 21.841, are oraşul Cernavodă care, la fel ca şi Mioveniul, este susţinut financiar tot de către un mare contribuabil. În acest caz, acesta este Centrala Nuclearelectrica, ce aduce de la an la an tot mai mulţi bani la bugetul local. Astfel, veniturile totale ale oraşului au crescut în doar un an cu peste 5 milioane de lei, de la 18,03 milioane lei, în 2005, la aproximativ 24 milioane lei, anul trecut. Din acestea, în proporţie de peste 50% reprezintă venituri proprii, respectiv 12,4 milioane lei, în 2005, şi 15,88 milioane de lei, anul trecut. Şi cheltuielile sunt însă pe măsură, potrivit datelor furnizate de către Primăria oraşului Cernavodă. Acestea cresc direct proporţional cu veniturile, respectiv 18,01 milioane lei în 2005 şi 23,99 milioane lei anul trecut. Targu Neamţ trăieşte bine din impozitele pe clădiri Chiar dacă la prima vedere nu pare extrem de înfloritor, Targu Neamţ se află în topul indicat de Asociaţia Oraşelor din Romania pe un merituos loc cinci. Urbea moldavă este înţesată de mănăstiri, aici aflandu-se vestita Cetate a Neamţului, Agapia, Sihăstria, Sihla sau Văratec. Drumul care leagă gara din Targu Neamţ şi centrul oraşului are aproape doi kilometri, este plin de gropi şi adesea circulat de căruţe. Pană nu ajungi în centru, impresia pe care ţi-o lasă Targu Neamţ este aceea de localitate rurală. "În 2006, venitul total al Primăriei oraşului Targu Neamţ a fost de 21,80 milioane lei, din care 6,58 milioane lei au reprezentat venituri proprii", se menţionează în datele prezentate de autorităţile locale pentru Adevărul. Dinamica veniturilor este însă importantă, acestea crescand cu peste 7 milioane lei, comparativ cu anul precedent. "Cele mai mari venituri în anul 2005, precum şi în anul 2006 provin din impozitul pe clădiri", se mai menţionează în materialul furnizat. Potrivit acestuia, primăria a încasat anul trecut 17.000 lei (n.r. - 170 milioane de lei vechi, aproximativ 5.000 de euro, calculat la un curs mediu de 3,4000 lei/euro) în contul impozitului pe clădiri numai de la o singură societate. Fără a dezvălui însă indentitatea acesteia, reprezentanţii Primăriei Targu Neamţ susţin că acesta este cel mai mare impozit plătit anul trecut de către un contribuabil persoană juridică.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea

Sfatul expertului