Cotidianul a ales cele mai reusite reprezentari ale scenei nasterii lui Iisus din istoria artei . Primele reprezentari ale scenelor legate de nasterea lui Iisus Hristos, Buna-Vestire sau adoratia magilor sint, de fapt, o fuziune de imagini mai vechi, pagine, adaptate si traduse in noul vocabular religios crestin. Nicola Pisano, unul dintre marii maestri ai sculpturii gotice europene, produce pentru Baptisteriul din Pisa, in 1260, din marmura, sincretismul necesar nasterii unei noi traditii iconografice. Importanta si marimea Fecioarei Maria se bazeaza direct pe reprezentari mai vechi de pe sarcofagele antice din Amposanto, cum ar fi Fedra, fiica regelui Minos. Si in scena nasterii, si in scena adorarii, Maria este culcata si putin aplecata, ca o matroana etrusca, avind elemente de stil greco-roman. Masaccio este primul mare pictor al quatrocento-ului italian, ale carui fresce poarta urmele primelor exemple de spirit umanist din perioada renascentista. Asa-numita Tondo de la Berlin, a lui Masaccio, descrie nasterea lui Hristos pe o suprafata circulara. Scena biblica a nasterii lui Hristos este plasata intr-un fundal arhitectonic pictat cu o perspectiva din ce in ce mai corecta, care afirma clasicismul constructiilor lui Filippo Brunelleschi. Scoala florentina este prezenta aici prin motivele de pe zidurile cladirii si ale curtii. Hans Multscher picteaza nasterea lui Hristos in 1437 ca prima parte dintr-un altar descriind viata Fecioarei Maria. Dintr-o multitudine de pictori si sculptori germani anonimi din secolul al XV-lea, Multscher este o personalitate puternica. El pregateste drumul pentru noul realism, inaugurat de scoala burgunda olandeza, care inlocuieste „stilul moale“ al contemporanilor sai. Maria si Iosif adora pruncul din iesle, iar afara, pe cimp, ingerii anunta nasterea Domnului pastorilor. O masa de femei si de barbati curiosi se apleaca si privesc peste gardul din lemn al staulului. Una dintre cele mai dinamice si pline de viata imagini cu nasterea lui Iisus apartine unui anume „Master of the Dominican Effigies“ (1340) si este o explozie de culori tari, luminoase si saturate. Tot ce este viu in tablou, de la oameni pina la ingeri si animale, este reprezentat in vopsele care arunca foarte multa lumina, intr-un contrast foarte blind si firesc, intr-un decor stincos, sterp, apasator si gri, cerul fiind foarte intunecat, de un albastru inchis, foarte rece. Nu exista un conflict intre cele doua lumi, ci mai degraba o completare foarte fireasca si o alaturare fericita. Lucrarea este expusa la National Gallery of Art din Londra. O reprezentare de referinta a acestei scene biblice este semnata de Fra Angelico, supranumit de contemporanii sai Beato Angelico datorita talentului sau „pur, nemarginit“. In reprezentarea datata din 1440, pruncul Iisus sta direct pe pamint, fara vreun leagan sau bratele calde ale mamei, iar toti ceilalti participanti la scena se inchina la prunc de la o distanta plina de respect si de adoratie, fara sa aiba deasupra capetelor vreo aura de sfinti. Imaginile renascentiste ale acestei scene sint mai putin spectaculoase, au mai putine culori metalice sau efuziuni de lumina, dar compenseaza in schimb prin dramatism si solemnitate. Reprezentarea scenei imaculatei conceptii a pictorului german Albrecht Dürer are specific faptul ca toate personajele, cu exceptia Fecioarei Maria, a lui Iosif si a pruncului Iisus, sint extrem de mici, aratind mai degraba ca niste jucarii decit ca niste oameni. Inclusiv ingerii arata ca niste copii mici, de dimensiunea nou-nascutului. Variatiunile tipic venetiene pe aceeasi tema se remarca prin atmosfera pastorala, desenul asimetric si aranjamentele spatiale complexe. Un exemplu este lucrarea lui Lorenzo Lotto, care are ca elemente distinctive un crucifix in planul secund al imaginii si o cursa de soareci pe care artistul si-a pus semnatura. Acestor detalii literatura de specialitate le-a consacrat, de-a lungul anilor, sute de pagini. Daca pictorii din secolul al XIII-lea se remarca prin felul in care folosesc lumina, ceea ce-l face distinctiv pe Caravaggio este modul in care foloseste intunericul si modul in care invaluie in umbra, in loc de lumina. Pina si spatiul din jurul personajelor sfinte este intunecat, in opozitie cu aura stralucitoare din alte reprezentari de acest gen. Pentru Caravaggio, nasterea lui Hristos nu inseamna bucurie si speranta, ci mai degraba o sumbra atentionare asupra unui viitor incert, dominat de forte divine si condamnat la pedeapsa. Postimpresionistul Marc Chagall l-a pus in acelasi tablou pe pruncul Iisus, in bratele Mariei, cu Iisus, fiul omului, rastignit pe cruce. Partea interesanta este ca artistul a reprezentat toata aceasta scena in ordine invers cronologica. Daca imaginea se citeste de la stinga spre dreapta, privirea se opreste mai intii asupra unui crucifix alb, care domina imaginea, in extremitatea dreapta a imaginii fiind Fecioara Maria , cu pruncul la piept, iar intre cele doua personaje principale se intinde lumea, cu case, animale, oameni, ingeri, candelabre si ce se mai gaseste prin ea.
Magia cifrei trei Tripticul (lucrare plastica alcatuita din trei parti separate, prinse in balamale astfel incit partile laterale sa se comporte ca niste porti sau usi care inchid si acopera imaginea centrala) este o forma de expresie specifica tablourilor religioase. Nasterea lui Iisus a fost adesea ilustrata in acest fel, cele mai cunoscute lucrari apartinind pictorilor italieni Jacopo di Cione, Guisto de'Menabuoi sau lui Pietro Lorenzetti, un artist de referinta pentru felul in care manipuleaza lumina in imaginile pe care le construieste. „Tripticul“ artistului italian Bernardo Daddi (1312-1348) este una dintre cele mai frumoase reprezentari ale vietii lui Iisus, construita, cu o tehnica florentina foarte apropiata de cea a lui Giotto, in trei parti: nasterea, viata si rastignirea. Intregul univers cu toate vietuitoarele din cer si pamint are un rol in aceasta poveste, in timp ce contrastul de culori si felul in care este distribuita lumina pe suprafata imaginii ne ghideaza printre cele de aici si cele de dincolo. Lucrarea poate fi admirata la Staatliches Lindenau-Museum din Altenburg.
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro
https://acasa.ro
165
60
