Democrat-liberalii au pierdut aproape opt procente fata de scorul inregistrat la alegerile pentru PE.
Rezultatele alegerilor la Consiliile Judetene, cel mai important indicator politic in perspectiva alegerilor parlamentare, impart harta politica a Romaniei in trei: PD-L, PSD si PNL. Social democratii, castigatorii traditionali ai locurilor din Consiliile Judetene si Locale, au reusit inca o data sa se impuna, insa la scor strans cu democrat-liberalii.
Chiar daca in aparenta stanga a adunat cele mai multe procente in alegerile de duminica, o simpla adunare a voturilor obtinute de PD-L si PNL in tara arata ca, de fapt, dreapta a castigat localele din 2008. Rezultatele foarte apropiate ale PSD si PNL ii plaseaza astfel pe liberali intr-o pozitie-cheie: ei vor decide in mare masura cine va prelua guvernarea dupa alegerile parlamentare.
Totodata, rezultatele din 1 iunie scot la iveala un fapt interesant, semnalat de altfel si de scorul alegerilor europarlamentare din noiembrie 2007: PRM dispare din peisajul politic.
Potrivit rezultatelor partiale furnizate luni de BEC pana la ora 18.00, partidul condus de Emil Boc adunase 28,55% din numarul total de voturi exprimate pentru functia de consilier judetean. La foarte mica distanta, PSD, cu 28,31%, urmat de PNL, cu 17,74%, si de UDMR, cu 6,09%.
In cazul democratilor, scorul este foarte apropiat de cel de la europarlamentarele din noiembrie 2007 (28,81%), cu mentiunea ca atunci a candidat ca PD, fuziunea prin absorbtie cu PLD avand loc ulterior. Partidul lui Stolojan a scos atunci 7,78%, procente care astazi nu se mai regasesc in dreptul PD-L.
PSD, in schimb, a acumulat trei procente de la scrutinul pentru Parlamentul European. Tot in ascensiune a fost si PNL, care in noiembrie obtinuse numai 13,44% dintre voturi. Si UDMR a crescut cu mai bine de un procent fata de noiembrie 2007, cand a luat 5,52%, o parte dintre voturile traditionale ale Uniunii ducandu-se atunci spre Tokes Laszlo, candidat independent la Parlamentul European.
Redistribuirea raportului de forte pe plan local s-a facut o data cu alegerile din 2004, cand, pentru prima oara in perioada postcomunista, PSD nu a mai dominat. In urma cu patru ani, Alianta D.A. a castigat 16 judete plus Capitala. La nivelul Consiliilor Judetene, PSD a obtinut 32,71%, adica cu aproape patru procente mai mult decat anul acesta, in timp ce Alianta D.A. a luat peste 29%, cu mentiunea ca, in unele judete, PD si PNL au candidat separat.
Precedentele scrutine au prefigurat cu aproximatie configuratia viitorului Parlament, diferentele dintre scorurile obtinute de partide la locale si cele obtinute in alegerile nationale fiind de doar cateva procente. Astfel, in 2004, Alianta D.A. a intrat in Legislativ cu 31,7%, iar Uniunea PSD+PUR, cu 37,3%.
Daca pana in prezent cel mai fidel indicator pentru scorul la Parlament era insumarea procentelor la alegerea Consiliilor Judetene si a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, de data aceasta, din cauza schimbarii modalitatii de vot, lucrurile pot sta putin diferit.
Atat la Senat, cat si la Camera Deputatilor, alegatorii vor vota cate un singur candidat intr-o circumscriptie, dar acesta nu va fi ales direct decat daca obtine majoritatea absoluta a voturilor valabil exprimate in acea circumscriptie, adica la fel ca si presedintele Consiliului Judetean. Structura celor doua Camere va fi insa determinata tot de votul pe tara dat fiecarui partid. Pragul electoral de 5% a ramas valabil.
Cat priveste rezultatele la Consiliile Locale, procentele obtinute de partide, potrivit estimarilor de la ora 14.00, sunt aproape identice cu cele de la Consiliile Judetene: PSD (28,09%), PD-L (25, 37%), PNL (19,03%) şi UDMR (6,62%). Desi promiteau ca vor obtine mai multe voturi decat in urma cu patru ani, social democratii au avut cu aproape 4% mai putine buletine de vot in favoarea lor. PD-L, in schimb, a scos acum un scor aproape dublu fata de 2004 la Consilii Locale (12,38% - ca PD si fara PNL).
La randul lor, liberalii au crescut cu trei procente fata de acum patru ani si UDMR cu un procent. Cea mai mare pierdere suferita in acest scrutin de PSD este numarul de primarii obtinute, 26,69%, fata de 41,38% cat a avut in 2004. In schimb, PD-L va avea mai multi primari (27,15%), fata de 15% in 2004, la fel si liberalii (20,44%), fata de 17,20% in urma cu patru ani. Tot un trend ascendent a urmat si Uniunea, care a obtinut 6,44% functii de primari, cu doua procente peste rezultatul anterior.
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro
