Institutul de Politici Publice au evaluat performantele marilor orase din Romania in patru domenii-cheie ale serviciilor oferite de municipalitati cetatenilor, si anume iluminat public , apa si canal, salubrizare si drumuri.
Proiectul derulat de IPP pe parcursul unui an si jumatate a adunat un volum impresionant de informatii cu privire la calitatea serviciilor publice furnizate cetatenilor de catre municipii si consilii judetene , pe baza carora a creat, impreuna cu specialisti reputati si practicieni din administratie, un set de indicatori de performanta care permit celor interesati sa isi formeze o imagine cu privire la capacitatea autoritatilor de a-si deservi comunitatea in ceea ce priveste furnizarea, la parametri de calitate, a unor servicii precum:
drumuri si poduri judetene
biblioteci si muzee judetene
alimentarea cu apa si canalizare
iluminatul public
strazi
salubrizare
Un prim criteriu definitoriu in ceea ce priveste capacitatea autoritatilor din Romania de a raspunde eficient cetatenilor cu privire la serviciile furnizate este tocmai disponibilitatea de a oferi informatii cu privire la aceste servicii.
Astfel, la chestionarele transmise de IPP, gradul cel mai ridicat de transparenta si rigurozitate in raspunsurile oferite au fost intalnite la:
Municipiile: Vaslui, Sfantu Gheorghe, Oradea, Piatra Neamt, Pitesti
Judetele: Iasi, Arad, Mures, Satu-Mare, Neamt
La polul opus se situeaza:
Municipiile: Ramnicu Valcea, Constanta, Resita, Alba Iulia, Arad
Judetele: Harghita, Braila, Hunedoara, Bihor, Vaslui.
Concluziile desprinse in urma cercetarii extinse releva situatii nu tocmai imbucuratoare in ceea ce priveste capacitatea autoritatilor locale de a pune la dispozitia cetatenilor servicii publice de calitate.
Astfel, la nivelul anului 2004, in 74% dintre judetele din Romania nu exista o clasificare a podurilor judetene pe categorii de risc, si asta in conditiile in care tara noastra s-a confruntat frecvent cu inundatii masive.
Marea majoritate a muzeelor din Romania nu pot oferi, nici macar cu aproximatie, un numar estimat de beneficiari ai evenimentelor/expozitiilor organizate in decursul unui an. In unele municipii, pierderile din reteaua de alimentare cu apa se ridica la peste 50% din consumul inregistrat (ex: Sibiu, Botosani, Miercurea Ciuc), in timp ce, cel putin 3 municipii (Bucuresti, Galati si Braila) nu epurau deloc apele uzate in perioada de referinta a proiectului.
Exista insa si evolutii pozitive in managementul unora dintre serviciile publice studiate, cum ar fi, spre exemplu, faptul ca numarul rampelor ecologice de depozitare a deseurilor s-a dublat la nivelul municipalitatilor in intervalul analizat.
Initiativa IPP este insa doar un prim pas in demersul mai larg de monitorizare sistematica a serviciilor publice locale, singura sansa pentru eficientizare fiind o implicare directa si sustinuta atat a administratiei centrale, cat mai ales a celei locale, prin efortul continuu de imbunatatire a serviciilor publice furnizate.
Principala recomandare a IPP in acest sens este crearea si operarea unei baze de date nationale cu date statistice si Indicatori de performanta privind furnizarea serviciilor publice care sa ofere cetatenilor, autoritatilor, potentialilor investitori, informatii actualizate la orice moment cu privire la gradul si oportunitatile de dezvoltare ale regiunii, initiativa care sa fie asumata mai departe si permanentizata de Ministerul Internenelor si Reformei Administrative, in calitate de coordonator national al reformei.
Topul oraselor cu servicii publice de calitate
1. Sfintu Gheorghe
2. Buzau
3. Piatra Neamt
4. Vaslui
5. Oradea
6. Pitesti
7. Timisoara
8. Tirgoviste
9. Botosani
10. Deva
11. Zalau
12. Miercurea-Ciuc
13. Bacau
14. Alexandria
15. Bucuresti
16. Slobozia
17. Craiova
18. Sibiu
19. Baia Mare
20. Slatina
21. Focsani
22. Satu Mare
23. Tirgu-Jiu
24. Brasov
25. Suceava
26. Cluj-Napoca
27. Bistrita
28. Tulcea
29. Tirgu-Mures
30. Giurgiu
31. Braila
32. Iasi
33. Bucuresti, sector 2
34. Calarasi
35. Galati
36. Drobeta-Turnu Severin
37. Bucuresti, sector 4