Social

Cei o suta de oameni care fac de garda la canicula

O suta de meteorologi previzionisti lucreaza in garzi, ca la spital, in sectia Prognoza a Administratiei Nationale pentru Meteorologie, locul de unde canicula ni se transforma in cifre pe ecranul televizorului. Indrazneau ei, vecinii, si inainte cite o intrebare, da’ acum, de cind fierbe si aerul noptii, nu e zi in care sa nu fie asediata, la telefon, indeobste, de amici, vecini si rude. Toti ii cer acelasi lucru, cum o sa fie vremea miine, si ea, Florinela Popa, meteorolog previzionist la Administratia Nationala pentru Meteorologie (ANM), din Baneasa, le raspunde tuturor, „chiar si celor care au fost dezamagiti o data, ca doar se numeste prognoza vremii, iar nu vremea la fix“: „Si orice prognoza, dupa trei-patru zile, isi micsoreaza mult probabilitatea. Viscolul se poate prognoza cu 48 de ore inainte, iar la vijelie se poate spune doar probabilitatea. Abia cu trei ore inainte de a se produce o vijelie putem afla localitatile. La fel si in cazul torentialelor sau al grindinei si al tornadelor“. Telefoanele suna intruna si la locul de munca, undeva in Baneasa, la iesirea din Bucuresti spre Ploiesti. O suta de „meteorologi previzionisti“, dintre cei 1.200 de angajati ai Administratiei Nationale de Meteorologie (ANM), lucreaza in departamentul cel mai respectat in breasla, dar si cel mai expus ridicolului dinspre public in cazul unei nereusite: sectia Prognoza, o sala cu aer conditionat, cu peretii imbracati in citeva zeci de computere, unde se face de garda si noaptea, exact ca la spital. Un televizor cu ecran tip plasma, cu diagonala de 106 centimetri, prezinta imagini obtinute prin satelit din intreaga Europa, uite, chiar acum e furtuna in Suedia, asta vor sa zica petele alea albe, si harti, multe harti, peste tot harti, cu starea norilor, a temperaturii, a presiunii barometrice la un anume moment si intr-un anume loc. Aici vintul nu e sprintar, ca seara, la „Stirile PRO TV“, parametrii lui sint exprimati doar prin cifre, cifre urmate fatalmente de virgule, la fel cum nici o femeie meteorolog nu arata ca Simona Senzual , din „Libertatea“. Metaforizarea excesiva a buletinului meteo e chestia care-i scoate din sarite pe meteorologi. Dintre purtatorii mesajelor meteo prin presa, singurii respectati de lucratorii de la Prognoze sint Andrei Diamandi si Romica Jurca, meteorologi de formatie. In aceasta incapere ajung informatiile despre vreme obtinute prin satelit, prin radarul Doppler si de la adaposturile meteo din curtea institutiei. In fiecare zi, la ora 11.00, are loc un asa-numit Consiliu de Prognoza, unde se discuta propunerile de prognoza, pe baza datelor obtinute din Bucuresti si de la centrele regionale. La ora 11.30, echipa de previzionisti incearca o concluzie printr-o teleconferinta cu centrele teritoriale. La ora 12.00, prognoza ajunge prin fax sau prin e-mail la Guvern, presa, la alte institutii. Un adevarat razboi al vorbelor s-a iscat de la o vreme, de cind la jurnalele de stiri apar temperaturi cu mult peste cele raportate de meteorologi. De unde aceste diferente? Ele vin, cu precadere, din faptul ca masuratorile statiilor meteo sint facute in conditii standard - la doi metri de sol acoperit cu pamint -, lucru hotarit pe la sfirsitul secolului al XIX-lea de Organizatia Meteorologica Mondiala cu sediul la Geneva, si din aceea ca temperatura se lasa influentata de o sumedenie de factori: de termometru, daca e omologat sau nu, de locul unde se face masuratoarea, stiut fiind ca temperatura in interiorul oraselor reprezinta efectul insumat al prezentei cladirilor, suprafetelor asfaltate si al motoarelor in functiune. Conteaza si distanta fata de sol la care este facuta masuratoarea. „Cind la nivelul fetei unui adult sint 40 de grade Celsius, atunci e o nebunie sa-ti plimbi bebelusul in carucior , cita vreme la 50 de centimetri de sol sint cu cel putin sase-opt grade mai mult.“ Statiile meteo de la Baneasa, doua la numar, se afla in spatele cladirii ANM: doua cutii de lemn, ca niste adaposturi pentru porumbei, sustinute de niste tije metalice, in care sint montate termometrele, cite patru in fiecare. In apropierea unui adapost a fost instalata in 2000 o statie meteo automata, un termometru electronic, in esenta. Acesta e obiectul esential, prin statia automata se masoara temperatura, iar datele ei, transmise prin impulsuri electrice computerelor din cladire, sint cele luate in calcul. Masuratorile din adaposturile vechi variaza cu 0,2-0,4 grade fata de cele obtinute de la statia automata si conteaza doar atunci cind aceasta se defecteaza. Linga statiile meteo se afla un pluviograf, ce masoara intensitatea si cantitatea precipitatiilor. Alaturi e instalat un heliograf, menit sa ne spuna la sfirsitul fiecarei zile durata de stralucire a soarelui: lumina soarelui trece printr-un glob de cristal si, prin efectul de lupa, arde un carton negru impartit in segmente orare de pina la un minut. Unde se opreste arsura, la ora aia se cheama ca soarele si-a incetat stralucirea. Aparatul foloseste la calculul timpului de coacere a porumbului. Undeva in capatul gradinii se afla o parcela de sol prasita si fara pic de buruiana, cam de 2/4 metri, pe care au fost asezate direct in bataia soarelui doua termometre. Temperatura indicata la momentul documentarii noastre, adica vineri, la ora 17.00, era 62,2 grade Celsius. Termometrele din adaposturi aratau 37,8 grade . Toate datele sint incarcate pe computer, ajung sa formeze un indicator numit „meteor“, cu pluralul „meteoare“, si sint transmise din ora in ora sectiei Prognoze, spune seful statiei meteo, Marius Frantescu, de 28 de ani, doctorand in geografie. La Prognoze, cind stresul e maxim, meteorologii trag cu ochiul la un obiect de artizanat adus de un coleg dintr-o statiune de munte. E „o piatra indiana meteorologica“, vopsita in negru, ce se balanseaza intre doua bucati de lemn. Sub ea sta scris : „Pune-o afara si priveste-o insistent. 1) Daca piatra e uda - ploua. 2) Daca piatra e alba - ninge. 3) Daca piatra se misca - bate vintul . 4) Daca piatra are umbra - bate soarele. 5) Daca piatra n-are umbra - e innorat. 6) Daca piatra e rece - e frig. 7) Daca piatra e calda - e cald. Indianul batrin nu greseste niciodata“. Record national pentru iulie Vineri, 19 iulie 2007, s-au inregistrat recordurile zilei la 37 de statii meteo din tara, iar la Satu Mare a fost recordul lunii iulie cu 38,1 grade Celsius, adica cea mai mare temperatura inregistrata in lunile iulie la Satu Mare de cind se fac masuratori standard. Recordul absolut - national - al lunii este de 43,5 grade Celsius si a fost atins la 5 iulie 2000 la Giurgiu. Recordul lunii iulie pentru Bucuresti, de 42,4 grade, a fost inregistrat la Filaret, tot pe 5 iulie 2000. „Pina la aceasta data canicula de anul acesta nu a batut-o pe cea din anul 2000“, spune meteorologul previzionist Florinela Popa. Codurile - legenda Cod verde - nu sint prognozate fenomene meteo periculoase Cod galben - se prognozeaza fenomene meteo temporar periculoase pentru anumite activitati, iar temperatura este cuprinsa intre 35 si 38 de grade Celsius Cod portocaliu - fenomene meteo periculoase, de intensitate mare, temperaturi intre 38-40 de grade Celsius Cod rosu - fenomene meteo deosebit de periculoase, de intensitate mare, temperaturi de peste 40 de grade inregistrate doua zile consecutiv intr-un areal delimitabil .

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea