Capsunarii nu se intorc acasa doar pe promisiunile statului

Inainte de a incerca sa-si atraga migrantii inapoi in tara, oficialii romani au de invatat din incercarile nereusite ale polonezilor sau din cele ale mexicanilor. Ar fi unic ca Guvernul sa reuseasca aducerea acasa a citorva sute de mii de migranti romani, cu care sa suplineasca criza de forta de munca din tara. Cazuri de intoarceri reusite au fost mai ales cind nu statele de origine, ci cele de destinatie au initiat asemenea proiecte. Intoarcerea a fost semnificativa in cazul migratiei la munca in Germania , pentru ca guvernul german a intentionat chiar el trimiterea inapoi a migrantilor. Un alt exemplu clasic este programul Bracero, de readucere a muncitorilor mexicani din SUA. Intoarcerea mexicanilor nu s-a putut insa realiza decit partial, iar migrantii legali s-au intors adesea ilegal. Guverne neputincioase Pe de alta parte, initiativele ratate ale statelor de origine, de incurajare a migrantilor de a se intoarce sau de a se implica in dezvoltarea tarilor de unde au plecat, arata toate cit de dificil ar fi un asemenea demers si in cazul Romaniei. Exemple precum Mexic sau Haiti sint cele mai notorii, iar in Europa este emblematic cazul Poloniei. Migrantii tarii fost comuniste ajunsi in Anglia nu se mai intorc, in ciuda eforturilor guvernului polonez. Doriti si-acolo Interesul unor tari precum Spania si Italia, pe de alta parte, nu este ca romanii sa plece inapoi acasa. Cauzele sint multiple: scaderea demografica, necesarul de forta de munca sau incercarea de a limita migratia „ilegala“ din Africa. Migratia romanilor s-a realizat, in plus, pe baza retelelor familiale si de prietenie astfel ca, daca esti din Borsa (Maramures), spre exemplu, e mai usor de gasit o slujba la Milano decit la Baia Mare. Este o situatie mult mai clara decit promisiunile guvernantilor romani, in care migrantii romani nici nu mai au incredere. „Romanii sint suspiciosi, nu mai au incredere, si este normal sa fie asa. Nici ajutati nu au fost, dar acum nici nu mai vor sa fie ajutati“, suna cele mai multe dintre vocile celor din diaspora . Cu casa in spinare In fine, orice proiect de viata se leaga si de existenta ciclurilor familiale, de faptul ca migrantii romani isi aduc cu ei familiile in Italia, isi duc copiii la gradinite si la scoli, ceea ce ii face mai putin dispusi la o viitoare intoarcere. Multi spun deja ca folosesc casele din Romania doar in timpul verii si ca viitoare „case la pensie“. Un alt element important, care face dificil demersul guvernamental, este existenta multor firme romanesti in tari precum Italia, in special in sectorul constructiilor, care nu vor renunta usor la conationalii cu care lucreaza. In Spania exista politici inteligente de acomodare a migrantilor, iar in Germania cea mai mare parte dintre migrantii romani au rezidenta permanenta sau chiar cetatenie germana. Demersul de a intoarce acasa romanii plecati trebuia sa fi avut loc in 2003, 2004, atunci cind situatia acestora era mult mai dura. Romania, prin alti ochi Initiativa poate fi efectiva si salutara doar in momentul in care nu ar avea doar un scop punctual. Sint romani printre cei care au obtinut diferite calificari in Occident care s-ar intoarce cel putin teoretic in Romania. Este foarte greu de crezut insa ca multi se vor intoarce ca muncitori. Numeroase studii arata ca migrantii nu se mai raporteaza la societatea de origine de pe pozitii subalterne, ci ei adesea rescriu relatiile de putere, devenind critici fata de politicul tarilor de origine. In acelasi timp insa, in Romania, alti potentiali migranti sint cu valizele facute si nu se face ceva consistent pentru a fi tinuti in tara. Daca medici si asistente medicale au parasit Polonia de la salarii de 4-500 de euro, ce o sa fie in Romania la salariile existente? Occidentul intinereste cu ajutor strain Italia, Spania si Germania, tarile europene in care se regaseste o mare parte din migrantii romani, vor avea in viitorii ani dificultati date de imbatrinirea populatiei. In Italia, la o populatie de 59 de milioane, numarul migrantilor legali este de peste 2,5 milioane. Principalele grupe de nou-veniti sint albanezi (350.000), marocani (300.000), romani (300.000) si ucraineni (100.000). La o populatie de 44 de milioane, cit are Spania, migrantii egali totalizeaza 3,7 milioane. Cei mai multi sint marocani (550.000), ecuadorieni (480.000) si romani (300.000). Din cele 82 de milioane de locuitori ai Germaniei, 7,2 sint reprezentate de straini veniti din Turcia (1,7 milioane), Italia (500.000), Serbia si Muntenegru (500.000). Efortul de a oferi ceva celor ramasi in Romania ar da mult mai multe rezultate decit efortul de a aduce inapoi pe cineva care este oricum plecat. Aparitia unei initiative care sa aduca acasa romanii plecati la munca nu este suficienta si este oarecum tardiva, in varianta in care nu se incearca doar utilizarea electorala a ideii ca cineva se ocupa si de migrantii romani. Si nici nu poate fi utilizata pentru acoperirea deficitului de forta de munca existent in Romania. Alcatuirea inca din timp a unor politici efective de migratie in Romania, care sa nu se bazeze doar pe initiative private, reprezinta alternativa cea mai buna. Asa cum Romania a fost luata pe nepregatite de migratia internationala si s-a ajuns la crizele actuale, acelasi lucru se va intimpla si in cazul migratiei care va incepe in curind catre Romania, din care vor rezulta alte tipuri de crize surprinzatoare pentru autohtoni.