Cand trebuie protejati muncitorii, regulile interne pot prevala asupra celor europene

Curtea europeana de justitie se indreapta catre o decizie cruciala pentru toti muncitorii europeni si care va schimba chiar modelul social al Europei, scrie EuObserver. Cele doua luari de pozitie de ieri din CEJ si decizia Curtii ce va fi luata curand vor avea un impact major asupra legislatiei europene si a dreptului muncitorilor din Uniunea Europeana, scrie si AFP. Avocatul general al CEJ a pledat ieri in favoarea sindicatelor suedeze care reclamasera o companie Letona pentru ca practica salarii mai mici decat cele prevazute de contractele colective din Suedia. Avocatul general, a carui pledoarie este de cele mai multe ori urmata exact in decizia Curtii, indicase ca „sindicatele pot, prin actiune colectiva motivata de un obiectiv de interes general, sa constranga un Prestator de servicii dintr-un alt stat membru sa subscrie la un nivel al salariului prevazut de o conventie colectiva”. Actiunea sindicatelor trebuie sa fie, potrivit CEJ, „motivata de obiective de interes public precum protectia muncitorilor si de lupta impotriva nedreptatilor sociale”. Totul a inceput in 2004, cand federatia suedeza a muncitorilor din constructii a blocat timp de mai multe luni toate cele trei santiere ale unei companii de constructii letone – Laval (pana cand, intr-un final, aceasta a dat faliment). Laval isi platea salariatii suedezi mult mai putin decat era scris in conventiile colective din acest sector al economiei suedeze. Scopul sindicatului era sa oblige Laval sa semneze conventia colectiva existenta in Suedia (unde, de altfel, conventiile sunt mai puternice chiar decat legile cand vine vorba de protectie a muncii), potrivit AFP. Evident, compania letona a refuzat, explicand ca muncitorii suedezi pe care ii angajase lucreaza in conditiile legislatiei letone – deci cu salarii mai mici. Mai mult, compania letona a considerat insa ca este o victima, pentru ca nu se respecta regulile liberei circulatii in UE si a intentat proces in justitia suedeza. Aceasta, la randul ei, a cerut avizul Curtii Europene de Justitie. Tipul de actiune luata de sindicatul suedez „intra in campul de aplicare a dreptului comunitar”, a mai spus Curtea. Prin urmare, legislatia europeana si libera Prestare de servicii „nu se pot opune ca organizatiile sindicale sa constranga un prestator de servicii dintr-un alt stat membru UE sa respecte un anumit nivel al salariului – cel stabilit prin conventia colectiva”. In cele din urma, totul se reduce la o chestiune simpla: daca salariul minim este o problema la nivel national ori european – in cazul suedezo-leton – daca contractele colective din Suedia primeaza asupra regulilor interne ale pietei muncii din UE. Alte probleme pentru care se creeaza un precedent legal sunt daca legislatia europeana restrange dreptul sindicatelor si daca statele membre mai pot inca sa ia decizii pentru a preveni „nedreptatile sociale”. Si iata ca CEJ este de parere ca unele reguli nationale pot prevala asupra legislatiei europene – cand este vorba de reguli sociale minime. Acum insa, Curtea Europeana de Justitie pare ca le da castig de cauza sindicatelor din statele cu nivel de trai mai ridicat. Si dintre cele 27 de state, 19 s-ar fi declarat in favoarea sindicatului suedez, spun sindicalistii europeni. Decizia finala in acest caz crucial pentru politica sociala europeana ar urma sa vina in cel mult doua luni.