Atat premierul, cat si cei care si-a oferit gratis expertiza in domeniul securitatii nationale au prevestit nori negri asupra tarisoarei noastre.
In Strategia de Securitate a Uniunii Europene, adoptata la Bruxelles la 12 decembrie 2003, in setul de amenintari la adresa UE figureaza si colapsul statelor: "proasta guvernare - coruptia, abuzul de putere, institutii slabe, lipsa de raspundere in fata legii - si conflictul civil submineaza unele state din interior".
Mai departe, se explica faptul ca "in unele cazuri, acesti factori au determinat colapsul institutiilor statului. Somalia, Liberia si Afganistanul in timpul regimului taliban sunt cele mai bune exemple din ultimii ani". Astfel, Strategia Europeana de Securitate prezinta scenariul de nedorit.
Urmand logica, in acelasi document al UE se arata de exemplu faptul ca cel mai infricosator scenariu este acela ca un grup terorist sa detina arme de distrugere in masa .
Dar acest concept al "bunei guvernari" care a scandalizat atatea persoane aflate in epicentrul politicii romanesti figureaza si in Cartea Alba a guvernarii UE. Cel de-al doilea capitol are chiar titlul "Principiile bunei guvernari", enumerand cinci principii de baza care nu fac obiectul lumii a treia: transparenta, participarea, responsabilitatea, eficienta si coerenta.
Premierul, pus la punct
Seful statului l-a taxat luni seara pe Calin Popescu Tariceanu, care respinge noul concept, la finalul sedintei CSAT: "Sigur, am convingerea ca domnul prim-ministru a avut toata bunavointa, doar consilierii care i-au pregatit materialul n-au stiut ca buna guvernare este un concept al Tratatului Constitutional; se gaseste la articolul 1-50, paragraful 1 din tratat si este un concept de baza al Constitutiei Europene".
Tariceanu vede numai deficiente
Premierul Calin Popescu Tariceanu a declarat, ieri, la Timisoara, ca Strategia de Securitate Nationala are "o mare deficienta", fiind evidenta "lipsa unei conceptii de baza" a documentului. Tariceanu a sustinut ca documentul ar fi putut sa fie imbunatatit, pornind de la definirea interesului national.
"Definirea interesului national nu se face intr-o modalitate partizana, pentru ca strategia se adreseaza tuturor cetatenilor Romaniei, indiferent de culoarea politica, pe cine au votat, si cel putin trei elemente trec dincolo de granitele de partid: modernizarea Romaniei, integrarea europeana si dezvoltarea durabila ", a afirmat primul-ministru.
Tariceanu a mentionat, intr-o conferinta de presa, criticile pe care le-a avut la proiectul Strategiei de Securitate Nationala, precizand ca a gasit in document formulari "nefericite" si "stangace". "Va dau cateva exemple de observatii pe care le-am facut si care au fost introduse in documentul de strategie. In document erau formulari, le-as califica cel putin nefericite sau stangace, de genul: "Statele din regiune sunt obligate sa coopereze eficient"", a afirmat premierul.
El a precizat ca statele sunt obligate numai in virtutea unor tratate internationale. "Altfel, ele au dreptul sa-si defineasca politicile cum doresc, atata vreme cat nu aduc atingere intereselor tarilor vecine", a spus Tariceanu.
Despre "sintagme si definitii"
Premierul a explicat din nou de ce s-a opus includerii conceptului de "buna guvernare" in Strategia de Securitate.
"Sunt sintagme si definitii care apareau in documentul initial si pe care le gasesc extrem de nepotrivite. La pagina 10 se vorbeste despre gestiune eficienta a treburilor publice, despre buna guvernare, guvernare ineficienta, cu referire la spatiul din Europa Centrala, de Est si de Sud-Est. Daca pentru Belarus, de exemplu, acestea pot fi valabile, va intreb - retoric, desigur - daca ele ar putea fi valabile pentru Austria, Ungaria, Cehoslovacia sau Polonia. Facem o grava eroare si am putea sa ne trezim cu o serie de intrebari, pana la urma justificate, din partea tarilor din zona", crede premierul.
