Social

Bibliotecile din lumea baietilor de cartier

Lovite de demolari si de retrocedari, in acest moment bibliotecile publice din Capitala functioneaza in mai putin de doua zecimi din spatiul legal necesar, cu 35 de filiale in loc de 80. Sint cunoscute indeosebi sub denumirea de „biblioteci de cartier“. De fapt, acest nume peiorativ care invoca suburbiile si marginalizarea desemneaza filialele Bibliotecii Metropolitane, aflata in subordinea Consiliului General al Municipiului Bucuresti, inainte de 1989 cunoscuta ca Biblioteca „Mihail Sadoveanu“. Singura sursa de finantare a acestei institutii, in momentul de fata, o reprezinta banii alocati de CGMB. Soarta „bibliotecilor de cartier“ este asemanatoare cu cea a multor institutii de cultura care cauta sa-si gaseasca drumul in noua realitate sociala si economica a Romaniei postdecembriste, cum ar fi teatrele si cinematografele. Comunistii, care faceau mult caz de raspindirea culturii in rindul maselor de oameni ai muncii, au deschis multe sedii de biblioteci publice in cartierele bucurestene, dar, in cunoscutul spirit heirupist, adesea fara o minima preocupare in ceea ce priveste calitatea edilitara a acestora. Dupa ’89, multe dintre filiale au fost retrocedate si transformate apoi in restaurante, sali de fitness, saloane de frumusete, in majoritatea cazurilor fara sa se gaseasca solutii pentru transferarea lor in alte spatii. Unele sint in curs de renovare, pentru ca nu beneficiaza de minime facilitati pentru desfasurarea civilizata a activitatii, cum ar fi instalatiile sanitare. Frecvent, filialele sint adapostite la parterul unor blocuri, acestea fiind de obicei spatiile pe care primaria le poate pune la dispozitia Bibliotecii Metropolitane. Doua zecimi din spatiul legal necesar Conform cifrelor furnizate de Biblioteca Metropolitana, situatia in ceea ce priveste spatiul de care beneficiaza „bibliotecile de cartier“ este cel putin dificila. Astfel, acestea functioneaza in mai putin de doua zecimi fata de spatiul legal necesar, care este de 28.845 de metri patrati. Conform Legii bibliotecilor nr. 334/2002, cu citeva completari ulterioare, care incearca sa alinieze sistemul de biblioteci publice normelor europene in domeniu, in localitatile cu peste 10.000 de locuitori suprafata minima a bibliotecilor finantate din fonduri publice nu poate fi sub 0,015 metri patrati pentru un locuitor, ceea ce ar insemna 375 de metri patrati pentru o filiala standard, care sa includa sectii de imprumut, documente pentru adulti si copii, o sala de informare, documentare, lectura si manifestari si un microdepozit. „In momentul de fata, avem doar patru filiale care se apropie de aceste standarde“, afirma Sergiu Gabureac, seful Departamentului relatii publice din cadrul Bibliotecii Metropolitane. Aceeasi Lege a bibliotecilor spune ca ar trebui sa existe o filiala la minimum 25.000 de locuitori, un bibliotecar public la 2.500-5.000 de locuitori si o achizitie anuala de minimum 50 de documente la 1.000 de locuitori. Aceasta inseamna, conform estimarilor aceleiasi institutii, un numar de minimum 80 de filiale raspindite in toata Capitala. Or, in acest moment biblioteca metropolitana cuprinde 35 de filiale, dintre care 23 generale, sapte pentru copii si cinci specializate. Cum s-au pierdut spatiile „Acest proces de pierdere a spatiilor Bibliotecii Metropolitane a inceput inainte de 1989, in epoca demolarilor lui Ceausescu“, spune Rodica Cosmaciuc, director general adjunct al institutiei. „Apoi a trebuit sa renuntam la multe spatii care erau improprii, oferite ca sedii de biblioteci publice la inceputul anilor ’50, cind s-a intimplat ca unele dintre ele sa fie, de exemplu, foste circiumi. La un moment dat, am fost constrinsi sa le parasim si s-a intimplat sa trecem cu o filiala prin mai multe spatii. Pot sa va dau exemplul filialei «Nicolae Labis» de pe strada Brasov, in Drumul Taberei, aflata acum in proces de renovare si extindere, care nu avea nici instalatie sanitara . In sfirsit, ultimul si cel mai important val al pierderii spatiilor a avut loc pentru ca acestea au fost retrocedate“. Chiar si la parterul blocurilor, se intimpla ca asociatia de locatari sa puna ochii pe spatiu, pentru a-l utiliza in scopuri comerciale. „Am avut probleme cu fostul administrator al blocului“, spune Diana Goleanu, bibliotecara la filiala „Petre Ispirescu“ din zona Dridu. „Intentia lui era sa-l transforme in spatiu comercial , chiar daca apartine primariei. Din fericire, noul administrator a renuntat la idee, si pe deasupra sint oameni in bloc care vin sa imprumute carti de la noi si pe care ii bucura prezenta unei biblioteci aici.“ Zone intregi din Capitala, neacoperite Intre 2004 si 2006 s-au pierdut prin retrocedare 14 filiale ale bibliotecii. Ele au fost inlocuite doar partial, de exemplu prin acordarea a doua spatii in strada Traian si a altor doua in zona Unirii. „Acolo am dus, prin selectie, fondul de carte din filialele pierdute. Exista zone intregi din Bucuresti neacoperite, cum ar fi Banu Manta-Titulescu“, spune Rodica Cosmaciuc. „Trebuie sa gasim solutii ca sa utilizam la maximum fondul necesar, adaugam rafturi noi, aranjam cartile ca sa ocupe cit mai putin spatiu, le mutam din loc in loc“, descrie situatia bibliotecara Gina Roman, de la filiala „G. Topirceanu“ din cartierul Militari. Conform estimarilor Bibliotecii Metropolitane, necesarul la nivelul Capitalei ar cuprinde infiintarea de 3-7 filiale in fiecare sector. Un public format cu preponderenta din copii Elevii din toate ciclurile de invatamint reprezinta majoritatea publicului bibliotecilor de cartier. Conform statisticilor Bibliotecii Metropolitane, elevii si studentii formeaza 64% din numarul total de persoane inscrise, urmati la mare distanta de categoria intelectuali si functionari (15%) si de cea a muncitorilor si tehnicienilor (7%). „Citesc mai mult copiii din scoala primara si din gimnaziu“, spune Gina Roman. „Cei de la liceu nu ne mai viziteaza atit de mult, pentru ca au programa scolara foarte incarcata si, in al doilea rind, isi petrec din ce in ce mai mult timp la calculator“. „Pe cit posibil, trebuie sa ma adaptez la cerintele copiilor“, spune Diana Goleanu. „La o scoala din apropiere, citeva fetite au facut un fan club «Witch», pentru ca le-a placut serialul. Am cerut si am obtinut achizitia unei reviste de benzi desenate facute dupa acelasi serial, asa ca am adus aici citiva clienti fideli“. Prea saraci ca sa cumpere o carte „Fiind de multe ori vorba despre zone sarace, sint destui copii in cartierele bucurestene care nu-si permit sa-si cumpere cartile pentru programa scolara sau cele recomandate pentru lectura si atunci vin la biblioteca“, spune Gina Roman. Este si motivul pentru care bibliotecile publice au actiuni culturale in colaborare cu scolile si liceele din jur, punindu-si la dispozitie spatiile, oricum insuficiente, pentru spectacole scolare sau facind „lobby“ pentru lectura printre elevi. Cu toate acestea, Gina Roman afirma ca la „George Topirceanu“, singura filiala pentru copii din Militari, au abonament sute de elevi, fiind si o zona cu multe scoli si licee. „Vin aici sa imprumut carti pe care ni le cere doamna invatatoare si pe care nu le am acasa“, marturiseste Andrei, elev in clasa a IV-a. O alta perspectiva a fost oferita de un elev al unui liceu bucurestean, in clasa a IX-a, care a explicat de ce a imprumutat abia acum prima carte, cind li s-a cerut la scoala sa citeasca „O scrisoare pierduta“: „Pina acum n-am avut nevoie, cu referate si alte chestii era usor sa le descarc de pe net“. O alta categorie, nu atit de numeroasa, dar fidela acestor biblioteci este reprezentata de pensionari si de cei fara serviciu, care imprumuta adesea numarul maxim posibil de volume. „Eu veneam aici sa imprumut carti aproape in fiecare saptamina“, povesteste Ion Manole, pensionar din Drumul Taberei, suparat ca filiala „Nicolae Labis“, unde venea de obicei, este in renovare. „Nu stiu ce au facut, inteleg ca se zugraveste sau asa ceva, da’ macar cartile sa le fi lasat“. Si aici, ultimul loc din UE Procesul de erodare a infrastructurii bibliotecilor publice este comun tuturor tarilor din fostul spatiu comunist, doar ca in cazul celorlalte situatia a fost mai buna inca din momentul 1989, iar aderarea mai devreme la UE le-a determinat sa adopte mai rapid standardele europene. O situatie comparativa din 1998 a INTAMEL (Asociatia Internationala a Bibliotecilor Metropolitane) arata ca la acea data Budapesta avea 75 de filiale la aproape 1.900.000 de locuitori, iar Praga – 58 de filiale la aproximativ doua milioane de locuitori, spatiul acestora fiind de trei, respectiv de doua ori mai mare decit cel al bibliotecilor publice din capitala Romaniei. Cu probleme asemanatoare se confrunta insa si tari occidentale precum Germania si Franta, existind numeroase propuneri pentru imprumutul contra cost al materialelor din aceste biblioteci. Intre 2001 si 2005 s-au inscris pentru a beneficia de serviciile bibliotecilor publice 165.865 de utilizatori (8,62% din populatia-tinta), media anuala fiind de 33.173 de utilizatori (1,72% din populatia-tinta). In Polonia este acoperita 19% din populatia-tinta, in Ungaria, 14%, in Cehia, 10,9%. Informatizarea, abia la inceput Aderarea la Uniunea Europeana obliga autoritatile sa ia masuri si in acest domeniu. Pentru 2007, CGMB aloca Bibliotecii Metropolitane 12.110.000 de lei, de sapte ori mai mult fata de nivelul anului 2001. Prin programul „Informare si consiliere comunitara“, la inceputul acestui an filialele existente au fost dotate cu cite doua calculatoare, o imprimanta cu copiator, scanner si fax, precum si cu mobilierul aferent. Dotarea minimala IT estimata de conducerea Bibliotecii Metropolitane este de trei calculatoare. Prin aceste dotari, bibliotecile publice si CGMB urmaresc, pe linga accesul gratuit la Internet, sa furnizeze informatii de interes public celor care viziteaza bibliotecile. Toate informatiile acestui program sint gratuite, cu exceptia documentelor fizice care se obtin din alte tari, in acest caz cetateanul platind doar taxele postale. Inceputul pare insa dificil. Pe 1 martie, calculatoarele de la filiala „Petre Ispirescu“ inca nu functionau, iar bibliotecara astepta o echipa de IT-isti care sa le puna la punct. „Scopul nostru este sa cream o biblioteca virtuala de 70.000 de pagini cu bibliografia scolara“, afirma Rodica Cosmaciuc. In ceea ce priveste informatiile online privind fondul de carte si ce unitati bibliofile sint disponibile, directorul adjunct al Bibliotecii Metropolitane marturiseste ca „pina acum nu am avut mijloacele tehnice pentru a realiza acest lucru. Au inceput noua filiale ale bibliotecii, cele care erau deja dotate din acest punct de vedere, sa sistematizeze informatiile despre ceea ce pot pune la dispozitie“. In ceea ce priveste crearea unui departament pentru atragerea de fonduri europene, el este in plan tot pentru acest an. „Vrem sa cream un serviciu special, dar in primul rind trebuie sa pregatim personalul si la sfirsitul anului sa stim deja spre ce proiecte ne indreptam. Organigrama va fi aplicata din martie si speram sa incepem trainingul personalului din 1 aprilie“. Nordicii, campionii lecturii Bibliotecile publice se bucura de cea mai mare popularitate in tarile nordice, unde exista si o intreaga traditie in acest sens, veche de secole. Pe primul loc se situeaza Finlanda, unde 44% din populatie imprumuta regulat carti din bibliotecile publice (frecventate mai des decit oricare alta institutie culturala), fiind urmata de Estonia (32%), Suedia (27%) si Olanda (26%). Doar in capitala Finlandei, Helsinki, la o populatie de aproape 560.000 de locuitori exista 36 de filiale ale bibliotecilor publice, un sediu central, doua filiale mobile si 11 puncte de imprumut care functioneaza in spitale. Personalul acestora este de 525 de angajati (prin comparatie, in Capitala exista 297 de angajati in schema de personal, aproximativ 60 de posturi fiind vacante). La nivelul capitalei finlandeze, 41,3% dintre locuitori frecventeaza aceste institutii culturale, beneficiind si de un sistem complet informatizat de cautare si de informatie. Ce carti mai imprumuta copiii In ceea ce priveste programa scolara, lecturile copiilor de astazi nu se deosebesc prea mult de cele ale generatiilor anterioare. In topul cartilor imprumutate se afla „Legendele Olimpului“, „Povestiri istorice“ de Dumitru Almas (reeditata si din care, bineinteles, a fost scos ultimul volum, cel cu ilegalisti comunisti), „Fram, ursul polar“, „Ciresarii“ si „Ulita copilariei“. Pentru adolescenti, sint in continuare in fruntea clasamentului carti cum ar fi „La Medeleni“ , volumele lui Jules Verne sau, pe partea teoretica, „Istoria culturii si civilizatiei“ si „Istoria literaturii universale“, de Ovidiu Drimba. In schimb, daca este vorba despre lecturi de placere, la libera alegere, „pe primele locuri se situeaza «Harry Potter», «Trilogia Inelelor», « Cronicile din Narnia », « Vrajitorul din Oz », cartile lui Kipling sau ale lui Jack London. Dar, in orice caz, cred ca sint unele diferente, in functie de cartier si de scoli“, povesteste bibliotecarul Diana Goleanu.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Sfatul expertului

Expertul Acasa.ro, Simona Gabriela Buzatu: Branding - Cum sa eviti vecinii nepotriviti

Expertul Acasa.ro, Simona Gabriela Buzatu, multimedia designer si specialist de marketing online

Pune o intrebare


Citeste pe divahair.ro

Top

Cauta-ti perechea