E oficial: ministrul de Externe va demisiona dupa scandalul romanilor arestati in Irak. El e al doilea ministru, dupa Teodor Atanasiu, care cade victima divergentelor in problema Irakului dintre presedinte si premier. Dupa o tacere de doua zile, ministrul de Externe a iesit ieri sa-si anunte iminenta demisie, asa cum declarase inca de vineri premierul Tariceanu.
Insistind asupra faptului ca nu era obligat sa-l informeze pe premier despre arestarea celor doi romani in Irak, Ungureanu a recunoscut ca demisia este cauzata de presiunile lui Tariceanu. Liberalii ramin sa-si rezolve spinoasa problema a desemnarii unui ministru de Externe la fel de credibil. Insusi Ungureanu are propunerea lui. E asteptata reactia lui Basescu.
Ungureanu a declarat, intr-o conferinta de presa, ca procedura in asemenea cazuri este foarte simpla: MAE are datoria sa se asigure ca cetateanul roman aflat intr-o situatie dificila este asistat si tratat conform legislatiei internationale. Ministrul de Externe a considerat in acest caz ca poate rezolva situatia fara necesitatea implicarii Guvernului si s-a limitat la a o raporta presedintelui, in calitatea sa de presedinte al CSAT. Ungureanu a spus ca, de cind este ministru, au existat 20.000 de cazuri consulare, dintre care majoritatea nu au fost raportate premierului, acest lucru nefiind necesar.
Motivele demisiei: onoarea si presiunea premierului
Cu toate acestea, „cind prim-ministrul solicita demisia unui ministru, pentru orice motiv, fie el mic sau mare, este normal ca ministrul sa-si depuna mandatul“, a afirmat Ungureanu, subliniind ca gestul sau este unul „de onoare“. Sustinindu-si nevinovatia, Ungureanu a explicat ca Tariceanu are doua motive de autoritate care il indreptatesc sa ii ceara demisia pentru „orice vina, validata sau nu“: este seful Guvernului, iar intre el si ministri trebuie sa existe o relatie clara, fara suspiciuni, si este presedintele PNL. In plus, ministrul considera ca Romania are nevoie de liniste, prin urmare interesul national ii dicteaza aceasta decizie.
„Nu parasesc PNL“
Intrebat daca ar fi demisionat, in cazul in care premierul nu i-ar fi cerut-o, Ungureanu a raspuns: „Evident, nu!“. El a afirmat ca a discutat si cu Traian Basescu in privinta demisiei sale, dar a refuzat sa intre in detalii. Ungureanu a declarat ca nu va parasi PNL si ca isi va gindi viitorul politic si profesional numai dupa ce va discuta astazi cu colegii si isi va prezenta punctul de vedere in Biroul Politic al partidului. El s-a aratat deschis atit fata de posibilitatea continuarii carierei politice in tara, cit si fata de cea a unui mandat de europarlamentar sau ambasador, precizind ca nu i s-a oferit deocamdata nimic in acest sens. Intr-un interviu acordat „Jurnalului national“, Tariceanu mentiona posibilitatea ca Ungureanu sa fie trimis ambasador la Washington sau la Londra.
Bilant pozitiv, imagine buna
In cei doi ani de mandat, ministrul Ungureanu a reusit intinerirea si „primenirea“ personalului MAE, eliminind o mare parte dintre „dinozaurii“ din centrala si din reprezentantele diplomatice. El insusi a venit la conducerea MAE la doar 36 de ani, fiind cel mai tinar ministru de Externe pe care l-a avut Romania. Tot el a solicitat ca CNSAS sa verifice dosarele angajatilor ministerului si eventuala relatie pe care acestia ar fi avut-o cu Securitatea. Ungureanu a stabilit o relatie buna cu administratia americana, cu UE si statele membre si a sustinut implicarea Romaniei la Marea Neagra, precum si o politica activa fata de Rusia.
Externele si Armata, victime in Irak
Disputa pe tema retragerii trupelor romane din Irak a facut victime printre soldatii din linia intii: la inceput Atanasiu, pe urma Ungureanu.
Prin anuntata demisie a sefului diplomatiei romane, sustinatorii, dar si adversarii retragerii trupelor militare romane din Irak - reprezentati de premierul Calin Popescu Tariceanu si respectiv de presedintele Traian Basescu - au pierdut soldati pe cimpul confruntarilor: de-o parte ex-ministrul Apararii Nationale, Teodor Atanasiu, de cealalta, cel al Afacerilor Externe, Mihai Razvan Ungureanu.
Disputa dintre Tariceanu si Ungureanu i-a dat prilejul vicepresedintelui PNL, Teodor Atanasiu, fostul ministru al Apararii Nationale, sa reia discutia pe aceasta tema. El a declarat simbata, conform MEDIAFAX, intr-o conferinta de presa la Alba-Iulia, ca propunerea PNL privind retragerea trupelor romane din Irak va fi dezbatuta la inceputul sesiunii parlamentare.
Retragerea, in Parlament
Atanasiu a adaugat ca Parlamentul nu poate aproba sau dezavua ideea retragerii trupelor din Irak, ci poate doar dezbate acest subiect, exprimindu-si o pozitie, iar decizia finala o poate lua doar Consiliul Suprem de Aparare a Tarii.
In opinia sa, „CSAT trebuie sa tina cont de vointa electoratului“ reprezentat de Parlament. El a spus ca PNL a strins peste un milion de semnaturi din intreaga tara pentru sustinerea propunerii de retragere.
Problema irakiana
La mijlocul anului trecut, PNL anunta intempestiv, dupa o sedinta a conducerii, ca Romania isi retrage trupele militare din Irak. Decizia, anuntata de premierul Tariceanu, fusese luata fara consultarea ministrului de Externe - care se afla la Iasi, insotindu-i pe ambasadorii Americii si Israelului - si a iritat grav cancelariile aliatilor care nu au fost anuntate in prealabil.
Iritarea SUA a fost atit de puternica incit insusi ambasadorul la Bucuresti s-a dus la Guvern cu un mesaj de protest de la Casa Alba. Sub Atanasiu, MApN a trimis decizia PNL prin Cifrul National catre atasatii militari de la ambasade.
Ulterior, Atanasiu a fost fortat sa renunte la portofoliul apararii, dupa ce fusese suspendat si chiar trimis in judecata, dar pentru alte motive decit retragerea. Motivul real al indepartarii a fost insa, in mod clar, faptul ca el a fost unul dintre promotorii acesteia. De altfel, Ungureanu a votat altfel decit seful sau de partid in CSAT, atunci cind s-a pus problema retragerii trupelor din Irak.
Cronica unei demisii neasteptate
Informatia despre cei doi romani retinuti de trupele americane in Irak a fost o bomba cu efect intirziat. Desi romanii au fost eliberati, Ungureanu a platit cu functia.
31 octombrie 2006, doi romani sint retinuti de armata americana in apropiere de Mosul.
9 noiembrie 2006, Ministerul Afacerilor Externe este anuntat de incident de catre Ambasada Romaniei la Bagdad.
10 noiembrie 2006, cei doi sint mutati la o inchisoare din Bagdad.
26 noiembrie 2006, consulul Romaniei in Irak, Cristian Voicu, ii viziteaza pe cei doi romani retinuti.
27-28 noiembrie, rudele celor doi au fost anuntate de catre MAE ca acestia au fost retinuti.
24 ianuarie 2007, o delegatie a Comitetului International al Crucii Rosii ii viziteaza pe cei doi romani in detentia de la Bagdad
31 ianuarie 2007, informatia despre cei doi romani detinuti la Bagdad apare in cotidianul „Evenimentul zilei“.
31 ianuarie 2007, presedintele Traian Basescu declara ca a aflat despre cei doi din presa.
1 februarie 2007, presedintele Traian Basescu revine si cere scuze pentru faptul ca a facut o confuzie cu o zi inainte si sustine ca MAE l-a informat inca din 13 noiembrie 2006.
1 februarie 2007, premierul Calin Popescu Tariceanu sustine ca a aflat despre caz din presa si ca aceasta informatie nu se afla in baza de date cu informarile venite din partea MAE.
2 februarie 2007, cei doi romani sint eliberati.
2 februarie 2007, intr-o declaratie acordata PRO TV, Traian Basescu sustine ca este imposibil ca informarea MAE sa nu fie trimisa si premierului, iar daca a fost asa, Tariceanu ar trebui sa-i trimita cererea de revocare a ministrului de Externe.
2 februarie 2007, citeva ore mai tirziu, premierul anunta ca i-a cerut lui Mihai Razvan Ungureanu sa demisioneze din fruntea MAE, iar acesta a acceptat, in urma unei discutii telefonice. Ungureanu se afla in concediu, la Viena.
3 februarie 2007, Ungureanu se intoarce in Romania, dar nu face nici o declaratie.
4 februarie 2007, Ungureanu se intilneste cu Tariceanu.
4 februarie 2007, Ungureanu isi anunta demisia.
Premierul jucator trage din toate pozitiile
Scandalul cu muncitorii romani retinuti in Irak a fost prilejul unui pod de „amabilitati“ schimbate intre palatele Cotroceni si Victoria.
Dupa ce vineri a fost tinta criticilor sefului statului, premierul Tariceanu l-a atacat ieri dur pe presedintele Basescu. Vineri, la PRO TV, seful statului declara ca Tariceanu „minte atit de mult“, incit „nu trebuie luat in considerare“. In replica, seful Executivului a sustinut ieri, pentru „Jurnalul National“ - citat de MEDIAFAX -, ca Basescu „persevereaza in minciuna“ si este intr-o situatie de „impostura morala“.
Liderul PNL a plusat: „Va mai dau un exemplu: colaborarea cu PSD. Radu Timofte , Gheorghe Fulga si Ilie Botos - oamenii din sistemul ticalosit pe care il infiera Traian Basescu - au fost tinuti in functie de nimeni altul decit de Traian Basescu“. Premierul vorbeste de incalcarea Constitutiei de catre presedintele Basescu prin imixtiunea „in politica interna a partidelor“ si prin „criticarea permanenta a Guvernului, tentativele de imixtiune in politica economica , presiunile asupra sistemului judecatoresc, subordonarea totala a serviciilor de informatii“.
Tariceanu vrea sa lamureasca „ce interes a avut Traian Basescu sa saboteze constant guvernarea si PNL“ si de ce PD accepta sa fie „o unealta“ a sefului statului. Tariceanu spera sa nu vina „ziua in care Traian Basescu si Becali sa faca Guvernul la Golden Blitz “. Tariceanu il mai acuza pe Basescu ca „se joaca de-a despotul luminat“.
Pe miinile cui va intra Diplomatia Romaniei
Conducerea PNL va decide astazi cine va prelua portofoliul MAE. Citiva lideri liberali au avut ieri-seara o intilnire preliminara. Melescanu si Cioroianu sint favoriti.
Teodor Melescanu are doua atuuri: este diplomat de cariera si a mai detinut portofoliul Externelor. Cartea sa de vizita este insa patata de faptul ca a fost ministru intr-un guvern PSD si ca in timpul mandatului sau a avut loc celebra afacere „firul rosu“, care urma sa lege Palatul Cotroceni de Kremlin. De asemenea, anumite medii de presa au afirmat de-a lungul anilor ca Melescanu ar fi fost ofiter acoperit de Securitate.
Adrian Cioroianu este printre putinii politicieni specializati pe relatii externe si are avantajul ca este foarte bine privit in zona Parlamentului European. Faptul ca nu are o experienta in diplomatie constituie un dezavantaj. In plus, Cioroianu este vicepresedinte al grupului ALDE din PE, acesta fiind un argument puternic pentru un eventual refuz in cazul in care i se propune portofoliul.
Ungureanu, bun pentru PE
Surse liberale ne-au declarat inaintea intilnirii de ieri-seara ca exista sanse mari ca BPC al PNL sa continue sa-l sustina pe Ungureanu pentru o pozitie sigur eligibila la Parlamentul European. „Defectiunea de comunicare in cazul Irak nu va genera un minus de imagine nici pentru Ungureanu si nici pentru PNL, iar conduita lui de duminica chiar anuleaza orice deficit de imagine“, ne-a declarat sursa citata.
Legati de Constitutie
Din punct de vedere procedural, Constitutia spune ca, in cazul in care un ministru demisioneaza, premierul trebuie sa propuna sefului statului un inlocuitor. Presedintele numeste in functie inlocuitorul propus de premier numai daca este de acord cu persoana propusa. Premierul nu poate numi in functie un ministru fara acceptul presedintelui, care are ultimul cuvint, iar presedintele nu poate numi in functie un ministru decit daca are o numire venita de la premier.
Reamintim, Basescu a mentionat recent ca nu va mai semna revocarea vreunui ministru pina ce premierul nu vine cu numele inlocuitorului.
Propunerea lui Ungureanu: diplomatul Adrian Vierita
Intrebat la conferinta de presa pe cine vede drept succesor al sau, dintre numele vehiculate in aceste zile, Mihai Razvan Ungureanu a replicat: „Eu m-am gindit la cu totul alt nume, pe care nu-l pot rosti, intrucit persoana se afla chiar in sala”. In sala se afla, dintre diplomati, doar secretarul de
stat pentru afaceri europene si euroatlantice, Adrian Cosmin Vierita, cunoscut drept apropiat al ministrului. Vierita are 44 de ani si a fost ambasador al Romaniei in Germania intre anii 2002 si 2006. Anterior a ocupat diverse functii in centrala MAE si pe linga institutiile internationale de la Viena. Vierita nu este membru al nici unui partid politic. Mihai Razvan Ungureanu a anuntat ca va sustine „candidatura” acestuia oriunde va fi cazul pentru postul de ministru de Externe.
Ungureanu se vede intr-un nou guvern
Mihai Razvan Ungureanu a declarat ieri ca a fost de folos Romaniei si ca va continua sa fie, „in Romania, in Europa, in lume, la catedra, intr-un viitor Executiv sau pur si simplu ca un cetatean de rind“. Ministrul de Externe demisionar se vede facind parte dintr-un nou Executiv si crede ca este timpul ca de acum sa se gindeasca la viitorul sau politic. Dorinta sa este de a participa la „renovarea ideologica a dreptei romanesti“.
„Cred in renovarea ideologica a dreptei romanesti. Cred intr-o politica a ideologiilor, care sa fie apta sa se constituie pe principii si mai putin pe personalitati sau pe caractere. Partea fragila a omului nu ne serveste, in acest moment, in tentativele noastre de a reconstrui politica romaneasca“, a spus el.
Asteptat de PLD
Ministrul demisionar a fost invitat de PLD sa i se alature, in timp ce liberalii luasera in calcul tergiversarea prezentarii demisiei lui Ungureanu, pe care nu intentionau sa o sanctioneze prin excluderea sa din partid, ci doar prin retragerea sprijinului politic pentru portofoliul diplomatiei.
Saftoiu, cerut la explicatii in Parlament
PNL, PC si PSD vor sa-l traga la raspundere si pe directorul SIE, Claudiu Saftoiu .
Directorul SIE va fi audiat in aceste zile la Comisia parlamentara care ii controleaza activitatea. PNL, PC si PSD au anuntat ca nu exclud posibilitatea sa-i ceara demisia lui Saftoiu, din aceleasi motive pentru care a fost obligat Ungureanu sa paraseasca MAE.
Basescu este in pericol sa-si mai piarda un aliat important, pentru ca Parlamentul il poate demite pe seful SIE. „O treime din numarul senatorilor si deputatilor propune demiterea, iar aceasta este validata prin votul a jumatate plus unu din numarul total al parlamentarilor“, sustine Titus Gheorghiof (PNL). „Se aplica in acest caz principiul simetriei, Parlamentul numindu-l la propunerea sefului statului pe directorul SIE, Parlamentul il demite.“
Criticii acestei teze fac apel la Legea SIE care include CSAT in procedura de numire si invoca tot principiul simetriei, sustinind ca si revocarea trebuie filtrata de CSAT. „Legea SIE este anterioara actualei Constitutii, care nu mai acorda CSAT nici un rol in materie, si in acest caz Constitutia primeaza“, a mai precizat Gheorghiof.
https://acasa.ro
165
60
