Social

Basescu si Tariceanu impart tara in doua urne

Proiectul Pro Democratia, pentru care Guvernul isi va asuma raspunderea in Parlament, se afla in concurenta legislativa cu sistemul uninominal majoritar, propus de seful statului. Atit proiectul pentru care Executivul si-a asumat raspunderea, cit si cel promovat de Traian Basescu au citeva puncte comune: viitorii senatori si deputati nu vor mai fi alesi pe lista de partid, ci in colegii uninominale. In ambele proiecte fiecare judet reprezinta o circumscriptie electorala, ca si la alegerile precedente. Spre deosebire insa de scrutinele din perioada 1990-2004, acum fiecare circumscriptie electorala are in componenta un anumit numar de colegii uninominale, in functie de numarul locuitorilor din zona. De aici incolo incep diferentele dintre cele doua proiecte. Guvernul propune un scrutin care se desfasoara numai intr-un singur tur, iar fiecare cistigator de colegiu uninominal (candidatul care obtine cele mai multe voturi) devine automat senator sau deputat. Proiectul stabileste ca viitorul legislativ sa contina 120 de senatori si 280 de deputati (in calcul nu intra numarul deputatilor ce vor proveni din rindul minoritatilor nationale, precum si cei patru deputati, respectiv doi senatori ce vor fi alesi in diaspora). Conform acestui proiect, candidatii care cistiga colegiile reprezinta jumatate din numarul total al senatorilor si deputatilor. Drept consecinta, ar urma sa fie constituite 60 de colegii uninominale pentru Senat si 140 pentru Camera Deputatilor. Ceilalti 60 de senatori si 140 de deputati urmeaza sa obtina mandate prin doua etape succesive de redistribuire, la nivelul circumscriptiei judetene, respectiv la nivelul tarii. Concret, vor ajunge in Parlament candidati votati tot uninominal, dar care s-au clasat pe locurile doi sau chiar trei in colegii. Pentru ca un candidat independent sa devina parlamentar, conditiile sint mai dure: el trebuie sa obtina jumatate plus unu din voturile electorilor din colegiu. Prin referendum, Basescu propune un sistem care prevede doua tururi de scrutin. Sistemul agreat de presedinte acorda toate mandatele de senator si deputat cistigatorilor de colegii uninominale. Drept urmare, vor exista 120 de colegii uninominale pentru Senat si 280 pentru Camera. Daca un candidat obtine din primul tur jumatate plus unu din voturile electorilor, atunci el e declarat automat cistigator. Daca nici un candidat nu obtine jumatate plus unu din voturile electorilor, atunci se organizeaza un al doilea tur de scrutin in care se vor confrunta primii doi clasati din colegiul respectiv, invingatorul devenind senator sau deputat. Diferente intre cele doua sisteme vor fi resimtite si in ceea ce priveste structura viitorului Parlament. In varianta guvernamentala, este posibil sa avem tot cinci sau sase formatiuni politice, cu mentiunea ca primele doua clasate vor avea procente net superioare celorlalte. Sistemul uninominal ce va fi supus consultarii populare nu acorda practic nici o sansa partidelor gen PNTCD, PIN, ecologistii sau PC, iar alte partide care trec pragul electoral (chiar daca obtin pina la 10%), cum ar fi UDMR, PNG sau PRM, ar risca sa nu mai intre in Parlament. Diverse simulari efectuate de expertii Pro Democratia au demonstrat ca si in cazul in care un partid nu are nici un cistigator de colegiu, obtinind un numar insemnat de locuri 2 si 3, face pragul electoral. In varianta guvernamentala, aceste partide intra in Parlament, in varianta „Basescu“, nu. Istoricul uninominalului 1997: senatorii PNL Paul Pacuraru, Alexandru Mortun si Mircea Ionescu-Quintus inregistreaza o initiativa legislativa privind un sistem uninominal mixt - proiectul nu ajunge la comisiile parlamentare 1999: deputatii Ioan Gavra si Valeriu Tabara (PUNR la vremea respectiva) propun o formula de sistem mixt - nu gasesc sustinere si nu inregistreaza proiectul 2003: senatorul PNL Paul Pacuraru depune initiativa legislativa L 179/2003 care este identica cu proiectul pe care si-a asumat ieri Guvernul raspunderea 2004: in Comisia de Cod electoral, Emil Boc (PD) si Titu Gheorghiof (PNL) propun sistem uninominal mixt (primul proiect lucrat in comun cu Pro Democratia); Viorel Hrebenciuc (PSD) propune sistem uninominal in doua tururi; taberele se anihileaza reciproc si se (re)legifereaza votul pe lista 2005: PSD (uninominal in doua tururi de scrutin), PNL (proiectul Pacuraru 2003), PC (uninominal mixt) depun in ordine proiecte la Senat 2006: Pro Democratia supune dezbaterii publice un sistem uninominal mixt lucrat pe scheletul legii PNL. Proiectul este asumat de PNL si PD 2007: Proiectul PNL-Pro Democratia este dezbatut - cu numeroase blocaje - in Comisia de Cod electoral, este asumat de 64 de parlamentari PNL, 46 - PD si 4 - PSD, fiind remis Senatului pe 16 octombrie. (Lucian Gheorghiu) „Cistigatorul ia tot“, un sistem pe cale de disparitie in Europa „Uninominalul“ sustinut de Basescu a dat rateuri in Franta. In Europa, doar Marea Britanie si Franta mai folosesc sisteme uninominale majoritare pentru alegerea parlamentarilor, iar varianta propusa de Basescu este cea franceza, presupunind doua tururi. Franta insa se pregateste sa renunte la acest sistem, pentru a asigura o mai buna reprezentativitate a voturilor in Parlament. Principiul de baza al uninominalului majoritar este „cistigatorul ia totul“ si permite majoritatii stabile guverne puternice. Alegatorul are un singur vot, iar fiecare circumscriptie are un singur cistigator. Acest sistem conduce insa, potrivit unui studiu al Pro Democratia, la nereprezentarea acelui segment din electorat care a votat contra candidatului invingator. Pe de alta parte, in cazul scrutinului cu mai multe tururi, cum este si cel propus de Basescu, daca primul tur este puternic conflictual, al doilea tur presupune realizarea unor aliante „ad-hoc“ sau chiar a unor coalitii ulterioare la guvernare. Si nu intotdeauna realizarea acestor aliante porneste de la inrudirile sau de la asemanarile de programe politice ale celor ce realizeaza astfel de aliante, se arata in studiul APD. Sistemul mixt reprezinta o combinare a celui uninominal cu cel proportional, folosit in prezent in Romania. Alegatorul are doua voturi: unul in cadrul unui scrutin pe lista si unul in cadrul unui scrutin uninominal. Proportiile intre ponderea parlamentarilor desemnati pe sistem uninominal si a celor alesi pe baza de lista difera de la o tara la alta. „Acest sistem rezolva intr-o maniera acceptabila atit problema reprezentarii alegatorilor in organele legislative, cit si formarea majoritatilor necesare guvernarilor stabile”, sustine studiul Pro Democratia. Ungaria si Lituania folosesc in prezent sisteme mixte. Varianta presedintelui, criticata de politologi Democratii si pesedistii sint avantajati de propunerea sefului statului. Modelul de vot uninominal propus de presedintele Traian Basescu - sistem majoritar in doua tururi - avantajeaza partidele mari, in special PD, si dezavantajeaza partidele mici -PRM, PNG, PC etc., care risca sa nu mai intre in Parlament - aceasta este opinia majoritatii politologilor si sociologilor contactati ieri de Cotidianul. Cel mai vehement critic al variantei propuse de seful statului este liderul Pro Democratia, Cristian Pirvulescu . „Deficienta cea mai importanta a acestui model este ca ofera un Parlament reprezentativ pentru cei care au votat partidul invingator. Sistemul majoritar nu face o deosebire intre parlamentari, ci intre cetateni: cei care nu sint reprezentati au dreptul doar sa taca. Totul tine de o filosofie. In unele cazuri se urmareste eficienta guvernarii, in alte, democratia. Sistemul majoritar (propus de Basescu - n.r.) urmareste eficienta guvernarii. Cum se poate ca un sistem care pina si in Franta urmeaza sa fie schimbat este propus sa fie pus in aplicare in Romania? Sintem in contratimp“. Avantajate vor fi PD, in primul rind, si PSD”, sustine Pirvulescu. In acelasi timp, acesta apara modelul de uninominal al APD. „Sistemul APD negociat cu cinci partide este unul care incearca sa ofere reprezentare uninominala, pentru ca asta vor romanii, dar si o repartizare proportionala a partidelor“, mai spune acesta. La rindul sau, sociologul Mircea Kivu crede ca partidele mici, precum PRM, PNG sau PC, au sanse mici sa intre in Parlament. Ideea este impartasita de politologul SAR, Sorin Ionita. „Avantajate sint partidele mari si centriste, iar cele la extreme, axate in jurul unui lider, pierd“, spune acesta. Guvernul isi asuma raspunderea pe proiectul Pro Democratia Conducerea Parlamentului a decis ca Executivul sa se prezinte luni, 29 octombrie, in fata Camerelor. Guvernul a aprobat ieri proiectul de lege privind votul uninominal pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, pentru care isi va asuma raspunderea in fata Parlamentului, a anuntat premierul Tariceanu. „Adoptarea sistemului de vot uninominal este un demers mai vechi al PNL, iar Asociatia Pro Democratia l-a adus in dezbatere publica. Pentru ca adoptarea sistemului este o necesitate, am insistat sa fie dezbatut in Parlament, dar, in ciuda declaratiilor publice, proiectul avanseaza greu, asa ca am decis sa adoptam formula asumarii raspunderii“, a declarat ieri premierul Calin Popescu Tariceanu. El a explicat ca cetatenii cu drept de vot pot alege candidati individuali, reprezentanti ai formatiunilor politice sau candidati independenti. „Sistemul propus nu presupune votarea unor liste de partid“, a spus Tariceanu. El a explicat ca vor fi respectate principiile constitutionale privind votul universal, egal, secret si liber exprimat. „Proiectul adoptat de Guvern are in vedere scaderea numarului de parlamentari, prin definirea normei de reprezentare pentru calcularea numarului de senatori si deputati. Numarul parlamentarilor alesi va fi in functie de populatia Romaniei. Mai exact, norma de reprezentare pentru Camera Deputatilor este de un deputat la 79.000 de alegatori, iar pentru un senator este de 170.000 de alegatori. Deci respectam principiul reprezentarii proportionale, intre numarul de voturi si numarul de mandate, asa incit se respecta vointa cetatenilor pentru asigurarea reprezentarii optiunilor lor in Parlament“, a spus premierul care a precizat ca proiectul prevede si respectarea principiului constitutional al reprezentarii minoritatilor nationale. Totodata, documentul Guvernului prevede ca, de la urmatoarele alegeri parlamentare, votul va fi exercitat pe baza cartilor de alegator, pentru prevenirea votului multiplu. Premierul a spus ca Presedintia trebuie sa dea raspunsurile pentru aceasta situatie creata de cele doua initiative, a presedintelui de a organiza referendum, si a Guvernului de a-si asuma raspunderea. „Nu stiu daca Legea va fi promulgata inainte de referendum, pentru ca asta depinde de presedinte. Oricum, va fi urmata in Parlament procedura asumarii raspunderii si apoi va ajunge pe masa presedintelui pentru promulgare“, a spus premierul. El a explicat ca referendumul va costa statul roman 20 de milioane de euro in plus fata de cheltuielile cu organizarea alegerilor pentru Parlamentul European. Guvernul se va prezenta luni in fata Parlamentului pentru a-si angaja raspunderea pentru votul uninominal, a decis ieri conducerea celor doua Camere. Totodata, pina simbata, la ora 20,00, grupurile parlamentare vor putea depune amendamente la forma uninominalului asumata de Executiv. Ele vor fi transmise acestuia, care le va accepta sau nu. (Mihaela Radu) Basescu va amina promulgarea Presedintele Traian Basescu ar putea sa refuze sa promulge pina dupa referendum legea pentru introducerea votului uninominal in varianta asumata de Guvernul Tariceanu. „De ce sa o promulge pina dupa referendum? Presedintele poate tine legea 20 de zile. Sint niste termene prevazute de lege. Apoi poate sa ceara reexaminare, Parlamentul o ia si o discuta si intre timp se tine referendumul“, a declarat ieri senatorul PD Radu Berceanu. In replica, liberalii il ameninta pe presedinte ca ar putea fi din nou suspendat, mai ales ca acum ar exista si mai multe motive de incalcare a Constitutiei. „Pina acum, Basescu a incalcat Constitutia doar cu vorbe, decretul pentru referendum si implicarea in campania electorala a PD se constituie pentru prima data in fapte clare de incalcare a legii fundamentale, nu mai sint doar vorbe“, spune vicepresedintele PNL Radu Stroe. Tariceanu vrea sectii de vot diferite Premierul Calin Popescu Tariceanu a anuntat ieri ca nu va fi folosita aceeasi logistica pentru alegerile pentru Parlamentul European si pentru referendum. „Nu exista posibilitatea unor economii in cazul tinerii referendumului la aceeasi data cu alegerile pentru Parlamentul European. Costurile estimate pentru organizarea referendumului privind votul uninominal se ridica la circa 20 de milioane de euro, iar infrastructura destinata alegerilor europarlamentare nu poate fi utilizata si in cazul acestui referendum“, sustine Tariceanu. Potrivit unor surse guvernamentale, specialistii de la Ministerul Internelor analizeaza acum posibilitatea ca votul dat pentru referendum sa aiba loc in alte sectii de vot decit cel dat pentru alegerea europarlamentarilor. „Tot ce pot sa va spun la aceasta ora este ca e vorba de legi diferite, proceduri diferite, Birouri Electorale diferite. Analiza modului in care vor avea loc cele doua scrutine nu este inca finalizata“, a fost singurul raspuns venit din partea lui Victor Paul Dobre, secretar de stat in Ministerul Internelor si Reformei Administrative. Proceduri de adoptare Adoptarea unuia dintre cele doua sisteme de vot uninominal depinde in special de modul in care vor vota romanii pe 25 noiembrie. Pentru ca sistemul uninominal promovat de Traian Basescu sa devina lege, este necesar ca referendumul sa fie valabil prin prezenta la urne a 50% din numarul cetatenilor romani trecuti pe listele electorale - in jur de 8,6 milioane. Pentru ca rezultatul referendumului sa fie validat sint necesare 50% plus unu voturi „DA“ din numarul celor minim 8,6 milioane de cetateni care s-au prezentat la urne. Daca una dintre aceste conditii nu este indeplinita, atunci consultarea populara nu duce la nici un rezultat. Daca referendumul este validat si rezultatul obtinut este si el valabil, atunci Parlamentul este obligat sa dezbata (in proceduri normale) un proiect de lege care sa contina sistemul uninominal in doua tururi de scrutin. Dezbaterea are loc si in situatia in care seful statului promulga, pina in ziua referendumului, legea pentru care Guvernul si-a asumat raspunderea. Daca proiectul privind uninominalul in doua tururi de scrutin este adoptat de Parlament (Legislativul nu este obligat, prin Constitutie, sa tina cont de rezultatul referendumului), atunci el devine lege, actul normativ al Guvernului (legea PNL-Pro Democratia) urmind sa fie abrogat. De asemenea, dezbaterea are loc si daca proiectul guvernamental nu este promulgat. PRM incearca sa blocheze referendumul Peremistii au anuntat ca vor contesta la Curtea Constitutionala decretul presedintelui de organizare a referendumului pentru votul uninominal. Imediat ce decretul presedintelui Traian Basescu privind referendumul pe votul uninominal va fi publicat in Monitorul Oficial, PRM il va contesta la Curtea Constitutionala. Anuntul a fost facut ieri de vicepresedintele PRM Lucian Bolcas. Contestatia PRM va cuprinde doua motive de incalcare a Constitutiei. Pe de-o parte, PRM reclama faptul ca in decret nu este trecuta data exacta la care este convocat referendumul. Pe de alta parte, peremistii il acuza pe seful statului ca prin acest decret si-a incalcat atributiile, substituindu-se Parlamentului, singura institutie a statului care are atributii legislative, mai ales in conditiile in care Parlamentul a dat aviz pentru un referendum care sa testeze public doar ideea de vot uninominal. „Referendumul nu poate obliga Parlamentul sa adopte o anume lege, pentru ca mandatul parlamentarilor este reprezentativ, nu imperativ“, spune Bolcas. El il acuza pe seful statului ca a folosit acest „tertip“ al referendumului doar pentru a ajuta PD in campania electorala. In cazul in care judecatorii Curtii Constitutionale vor da dreptate contestatiei peremistilor inainte ca referendumul sa aiba loc, acesta va fi aminat. „Daca cu doua zile inainte de referendum Curtea Constitutionala decide ca decretul presedintelui este neconstitutional, presedintele va trebui sa emita un nou decret in care sa corecteze observatiile Curtii. Potrivit legii, in acest caz, referendumul va avea loc la 30 de zile dupa ce seful statului va emite noul decret“, ne-a explicat Peter Eckstein Kovacs , presedintele Comisiei juridice din Senat. „In cazul in care Curtea da verdict de neconstitutionalitate dupa ce referendumul a avut loc, lucrurile sint mai incurcate. Dupa parerea mea, deciziile nu au efecte decit pentru viitor, drept urmare decizia Curtii va avea efecte doar pentru urmatorul referendum“, a mai spus Eckstein. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea