Social

Balcanii, o necunoscuta in ecuatia NATO

Alianta vrea sa stinga definitiv fitilul „butoiului cu pulbere" al Europei. Cat de eficient va fi demersul, ramane de vazut.

Cu o saptamana inainte de summitul de la Bucuresti, oficialii NATO vorbesc din ce in ce mai des despre angajamentul Aliantei in regiunea Balcanilor. Interesul s-ar putea concretiza prin lansarea invitatiilor de aderare catre trei tari din zona: Croatia, Albania, Macedonia. Demersul NATO vine pe fondul divergentelor crescande dintre Occident si Rusia, dar si al desprinderii Kosovo de Serbia.

Dupa valul masiv de extindere din martie 2004, cand sapte state, printre care si Romania, au fost primite in NATO, Alianta Nord-Atlantica a lasat sa se inteleaga ca nu se va grabi sa lanseze noi invitatii de aderare. Albania, Croatia si Macedonia au fost desemnate drept potentiale candidate la aderare, dar oficialii de la Bruxelles au cazut de acord ca trebuie sa treaca o perioada de timp pentru integrarea de facto a celor sapte tari inainte de a deschide din nou usile Aliantei.

Cu toate acestea, SUA au adus problema extinderii NATO pe agenda mai repede decat s-a asteptat majoritatea statelor europene. Dupa ani de pregatire si verificarea angajamentelor, Albania, Croatia si Macedonia, asa-numitul „trio adriatic", numara zilele pana la summitul de la Bucuresti pentru a-si vedea visul cu ochii. SUA doresc acceptarea tuturor celor trei, dar o serie de tari europene sustin primirea unui singur stat, iar Croatia este considerata favorita.

Problema se afla la greci si macedoneni, care au o disputa referitoare la denumirea Macedoniei. Grecia ameninta ca isi va folosi dreptul de veto pentru a bloca eforturile Macedoniei de a deveni membra a Aliantei. Intre cele doua parti au existat mai multe randuri de negocieri, iar americanii au propus chiar ca Macedonia sa fie admisa in NATO cu mentiunea ca aceasta problema sa fie rezolvata pana la inceperea procesului de ratificare a aderarii.

Washingtonul se teme ca respingerea Macedoniei ar antrena si un refuz pentru Albania. Integrarea intregului trio adriatic ar feri regiunea de destabilizare, mai ales dupa ce Kosovo si-a declarat independenta. Tot la Bucuresti, NATO urmeaza sa decida intarirea cooperarii cu Bosnia-Hertegovina si cu Muntenegru, dar si viitorul relatiilor cu Belgradul, unde guvernul respinge orice deschidere, in semn de protest fata de recunoasterea Kosovo de catre principalele tari ale Aliantei.

Integrarea, solutie salvatoare?

In Balcani, numarul "ofenselor vechi" si al situatiilor conflictuale depaseste considerabil norma pan-europeana. Recentele violente din nordul Kosovo arata ca butoiul cu pulbere din Balcani poate exploda la cea mai mica scanteie.

La asta se adauga tensiunile politice, proliferarea crimei organizate, somajul ridicat si pauperizarea sociala care continua sa alimenteze instabilitatea in zona. Iar situatia nu are sanse de schimbare, atata vreme cat granitele sunt inca neclare.

Multi analisti se intreaba ce se va intampla pana la urma cu nordul Kosovo - se va desprinde si se va alatura Serbiei? Dar cu Republica Srpska? Bosnia-Hertegovina, sub protectorat international, ramane in continuare un posibil spatiu de confruntare intre bosniaci, sarbi si croati, intre granitele artificiale ale unui stat fictiv.

Situatia este agravata si de problemele de ordin economic, desi ajutorul financiar american pentru Bosnia-Hertegovina l-a depasit pe cel primit de Franta prin Planul Marshall dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.

Acest lucru dovedeste ca doar ajutorul financiar este departe de a fi solutia miraculoasa pentru Balcani. Se pune intrebarea daca integrarea euro-atlantica ar fi raspunsul. E posibil, raspund expertii, numai ca, acum dupa razboiul din Afganistan si Irak, configuratia politica si prioritatile din spatiul euro-atlantic au devenit subiectul unor dispute aprinse intre aliati.

Cu cei 17.000 de soldati din KFOR prezenti in Kosovo, Alianta se arata insa convinsa ca va aduce linistea intr-o regiune macinata de ani de conflicte. „O conditie esentiala pentru unificarea Europei este ca NATO sa ramana implicata in Balcani", afirma recent secretarul general al organizatiei, Jaap de Hoop Scheffer.

Celor care spun ca Alianta s-ar putea impotmoli in acest „Turn Babel" reprezentat de Balcani, secretarul general al NATO Jaap de Hoop Scheffer le da de exemplu Bosnia-Hertegovina. „Este important sa retinem ca Bosnia-Hertegovina a realizat in ultimul timp un progres semnificativ in realizarea reformei apararii. Cand ostilitatile s-au incheiat in 1995, sistemul national de securitate era format din trei forte armate rivale, o absurditate care trebuia eliminata.

Astazi, autoritatile nationale si structurile de securitate ale acestei tari au fost complet reformate, fiind creat un singur Minister al Apararii". Si asistentul secretarului de stat american pentru Europa si Eurasia, Daniel Fried, sustine ca „de-a lungul deceniilor, institutiile euro-atlantice au ajutat inamici istorici din Europa sa-si depaseasca ostilitatea si sa consolideze democratia".

O regiune cu miza politica si economica

Balcanii sunt acum scena unei competitii intre SUA si UE, de o parte, si Rusia, de cealalta parte, fiecare incercand sa-si promoveze interesele. Toate urmaresc cel putin doua mize: una economica si una politica. Miza economica o reprezinta piata de desfacere si utilizarea regiunii ca un culoar de tranzit al materiilor prime din Asia. Miza politica se concentreaza asupra stabilitatii in zona, ce ar aduce beneficii tuturor actorilor importanti.

Rusia si-a pierdut pozitia dominanta in Europa Centrala, dar joaca un rol crescand in Balcani. La summitul Organizatiei Cooperarii Economice a Marii Negre de la Istanbul, de anul trecut, presedintele Putin declara: "Toata lumea stie ca Balcanii si regiunea Marii Negre au reprezentat o zona de interes deosebit pentru noi".

Anuntul revenirii in forta a Rusiei in Balcani a fost rapid urmat de proiecte de construire a unor trasee energetice care scurtcircuiteaza initiativele Uniunii Europene de a obtine surse alternative de alimentare cu energie. Moscova a cautat si a gasit drumuri ocolitoare, revitalizand vechile sale relatii privilegiate cu Bulgaria, Grecia si Serbia.

Rusia, cu un pas inainte

In timp ce NATO se pregateste sa-si consolideze pozitia in zona integrand Croatia, Macedonia si Albania, Rusia, prin oleoductul Burgas-Alexandropolis patrunde in spatele frontului central-european implantandu-se solid prin reteaua strategica de distributie a hidrocarburilor.

Situatia incordata din Balcani a reprezentat un atu pentru gigantul energetic rus, Gazprom, pentru a-si largi sfera de influenta, dar si pentru guvernul de la Moscova de a obtine avantaje politice si economice in zona. O realizare importanta a Rusiei este nu numai detinerea monopolului asupra pietelor de desfacere a petrolului, energiei si gazelor, dar si controlul asupra infrastructurii petroliere si energetice a tarilor consumatoare. Aderarea Bulgariei, Serbiei si Ungariei la proiectul South Stream dovedeste acest lucru.

Un alt semn al interesului rusesc in zona este traficul de pasageri pe caile ferate catre Balcani. Caile Ferate Ruse au anuntat ca anul trecut au transportat in Balcani 40.000 de pasageri.

Pentru Rusia, daca nu exista problema Kosovo, ea trebuia inventata. Prin acordarea independentei acestei provincii, Occidentul i-a dat Moscovei posibilitatea nu numai de a reveni economic in Balcani, dar si de a capitaliza simpatia sarbilor si a altor natiuni din balcanice care nu vad cu ochi buni prezenta militara americana aici.

Mozaicul etnic si religios – o permanenta sursa de tensiuni

Peninsula Balcanica a fost si a ramas deocamdata cel mai fierbinte punct al Europei, deoarece aici s-au adunat toate problemele de care sufera batranul continent. Cele mai grave dintre ele sunt cele de ordin etno-lingvistic si confesional. O alta cauza ar constitui-o fapul ca Balcanii reprezinta puntea de trecere intre Asia, Europa si Africa. Tarile balcanice controleaza culoarul european terestru dintre Europa Occidentala si Asia de sud-vest ( Asia Mica si Orientul Mijlociu).

Caracteristica speciala a Balcanilor tine de istoria zbuciumata si adeseori violenta a zonei. Regiunea s-a aflat de-a lungul timpului la frontiera marilor imperii, fiind teatrul a numeroase razboaie, invazii, cuceriri si revolte. In Evul Mediu, Balcanii au devenit scena de lupta dintre bizantini, bulgari si sarbi, fiecare incercand sa obtina controlul asupra acestei regiuni-cheie. Pana la sfarsitul secolului al XVI-lea, Imperiul Otoman a devenit forta stapanitoare in zona.

Datorita frecventelor razboaie otomane in Europa duse in aceasta zona, Balcanii au devenit partea cea mai slab dezvoltata a Europei. Natiunile balcanice au inceput sa-si recastige independenta abia in secolul al XIX-lea. Scanteia Primului Razboi Mondial s-a aprins tot aici, din cauza asasinarii arhiducelui Franz Ferdinand de Austria, in Sarajevo, capitala Bosniei.

In timpul celui de-a Doilea Razboi Mondial, statele balcanice s-au gasit in tabere diferite. Dupa incheierea celei de-a doua conflagratii mondiale, mare parte a statelor balcanice a ramas in zona de influenta a Uniunii Sovietice. La sfarsitul secolului trecut, regiunea a fost afectata de conflictul armat dintre republicile fostei Iugoslavii, care a dus la interventia fortelor NATO.

Aproape ca nu exista stat balcanic in care sa nu se regaseasca principalele etnii ale regiunii: greci, turcii, sarbi, bulgari, albanezi, croati, bosniaci, muntenegreni, maghiari, romani, sloveni. In plus, si religiile sunt diferite: crestini ortodocsi si catolici, musulmani. Cauzele izbucnirii conflictelor aici, in ultimii 15-16 ani, au fost tot de ordin istoric, etnic si religios. La acest tablou se adauga nivelul de dezvoltare economica inferioara vecinilor din UE.

Controversata independenta a statului Kosovo se afla inca in atentia opiniei publice internationale. Se vorbeste despre istoria zonei, despre atrocitatile comise deopotriva de sarbi si albanezi, despre diferentele etnice si religioase.

Ce nu stiu multi este interesul major pe care il manifesta SUA in teritoriul independent al noului stat. In Kosovo se afla Camp Bondsteel - cea mai mare baza militara americana construita dupa razboiul din Vietnam si principala baza a armatei SUA aflata sub comanda KFOR.

Camp Bondsteel se afla foarte aproape de oleoductul AMBO - vital pentru SUA -, care transporta petrol din Marea Caspica. Planurile de inginerie pentru constructia bazei au fost demarate cu multe luni inainte ca prima bomba sa fi cazut in Iugoslavia. Inaintea bombardamentelor asupra Iugoslaviei, in 1999, "Washington Post" scria, intamplator sau nu, ca, cu un Orient Mijlociu tot mai fragil, "nevoia de baze militare in Balcani creste, pentru ca SUA sa-si poata proteja resursele de petrol din Marea Caspica."

 

Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro

 

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea