Astazi, 27 februarie, incepe Postul Pastelui! E un post aspru, cu o multime de restrictii, dar in jurul caruia s-au tesut si multe superstitii.
In Postul Pastelui credinciosii se abtin de la alimentele precum carne, oua, peste, branza sau lapte, dar, totodata, trebuie sa adopte o atitudine spirituala, fiind indemnati la rugaciune si purificare sufleteasca, potrivit traditiisisuperstitii.ro.
Pe parcursul intregului post exista asa-numitele dezlegari la peste, cand cei care postesc au voie sa consume mancaruri din peste. Zilele cand au loc dezlegarile la peste sunt, în 25 martie, de Buna Vestire si in 9 aprilie, de Florii.
Se spune ca de la postul propriu-zis pot fi scutiti copiii, femeile gravide, lauzele si bolnavii, insa asta nu inseamna ca se pot lipsi de postul spiritual si de rugaciuni. Totodata, in Postul Pastelui nu se fac nunti, botezuri si nu se tin petreceri, practic zilele de nastere nu se serbeaza, iar distractiile sunt interzise.
Spovada. Dupa ce au tinut post, crestinii trebuie sa se spovedeasca pentru a putea, mai apoi, sa se impartaseasca. Acest lucru, spovedania, presupune marturisirea pacatelor si cainta si se face, de obicei, in ultima saptamana de dinainte de Inviere.
"Lunea curata”. E prima luni din Post. Potrivit traditiei se spala temeinic cu lesie vasele in care s-a mancat „de dulce”, apoi se duc in pod. In Banat aceasta zi se mai numeste Spolocanie. Barbati si flacai, cu o gluga lunga si fuste, avand pe fata masti ce reprezinta diferite animale, alearga de dimineata prin sat ca sa atinga femeile, barbatii si copiii cu batul. Cei care nu sunt atinsi se crede ca vor fi bolnavi tot anul.
"Martea vaselor”. Este prima zi de marti din Postul Pastelui si inceputul Saptamanii Caii lui Santoader. La fel ca „lunea curata”, in Banat se spala vasele de dulce, in care apoi se pune tamaie si se afuma vitele si stupii pentru a avea rod bogat. Tot atunci se face apa din zapada netopita ramasa in batatura sau in gradini si se matura cu ea podeaua casei.
"Joimarita”. Este un personaj intalnit doar in mitologia romaneasca. Numele ei deriva din Joi-Mari – ultima zi de joi din Postul Pastelui. E intruchipata sub forma unei vrajitoare hidoase si rele, puternica si care poarta cu ea un vatrai menit sa pedepseasca femeile care nu si-au terminat torsul si tesutul pana in Joia Mare. Joimarita este temuta si de barbatii lenesi, care nu si-au maturat curtea, nu au reparat gardul etc.
"Vinerea seaca”. Este ultima vineri din Postul Pastelui, cunoscuta in popor si ca Vinerea Mare. Se tine post negru In aceasta zi este interdictie severa de lucru pentru femei, care nu au voie sa coasa, sa teasa, sa spele rufe sau sa toarca. Se fac bai purificatoare in vederea intampinarii Sambetei Invierii.
Sursa foto: Calendar Ortodox
