Adoptii prin contrabanda cu cetatenie

Strainii care vor sa fenteze legea restrictiva a adoptiilor internationale au gasit o scapare: obtinerea cetateniei romane pentru a intra in rind cu romanii care vor sa adopte. Dupa ce noua lege a pus frina adoptiilor internationale, strainii au gasit o alta modalitate pentru a primi un copil roman: stabilirea unui domiciliu temporar in Romania si, apoi, primirea cetateniei romane. O data cu obtinerea acestei calitati, persoanele din alta tara au automat dreptul de a candida, alaturi de toti ceilalti cetateni, originari sau nu din Romania, pentru un copil. Domicilii parasite Sase elvetieni au venit in Romania cu scopul de a adopta copii romani si chiar au cerut Oficiului Roman pentru Adoptii (ORA) sprijin pentru urgentarea procesului de obtinere a cetateniei. Acestia si-au motivat demersul prin atasamentul fata de sapte copii vizitati intr-un centru de plasament din Cimpulung-Muscel. Copii care, potrivit ORA, nu sint adoptabili si urmeaza sa fie reintegrati in familia biologica. Cei sase straini au obtinut dreptul de sedere temporara declarind domicilii la care nu sint insa de gasit. La Pitesti, unde elvetienii ar fi trebuit sa ocupe trei locuinte, reporterii „Cotidianului“ au observat ca, intr-un caz, apartamentul era locuit de peste noua ani de o familie de tineri, iar in celelalte doua, nimeni nu era acasa. Mai mult, vecinii au declarat ca nu au vazut picior de elvetian pe acolo. Reteta elvetiana: trei in unu Intr-un apartament de pe bulevardul care desparte orasul in doua ar fi trebuit sa locuiasca trei dintre elvetieni. In fata usii strajuite de termopane maro, interfonul apartamentului vizat suna a gol. Dupa citeva minute de asteptare, vine un barbat trecut de 40 de ani, cu statura firava, par rar si grizonat, presedintele asociatiei de proprietari, si reusim sa intram in bloc. „Nu aveti ce vedea la apartamentul 1, nu e nici un elvetian aici, era doar un baiat care zicea ca vrea sa-si deschida nu stiu ce firma. Dar nu e nimeni pe aici, nu vedeti ca sint taiate toate firele? Hai, afara!“, ne spune amenintator barbatul. Pe acelasi bulevard, doua blocuri mai jos, intr-un imobil cu aspect invechit, la etajul doi, la apartamentul de linga scarile inguste. „Stau aici cu sotul meu de mai bine de noua ani. Poate e o confuzie. Am primit si o recomandata pe numele unui elvetian, dar am lasat-o acolo. Aici nu sta si nu a stat niciodata nici un elvetian“, ne spune femeia care a deschis usa. Nici administratora blocului nu are stiinta de vreun strain care sa stea acolo: „Nu sta acolo nici un elvetian. A stat unul acum doi ani in bloc la noi, traia cu o romanca, dar a plecat“. Garsoniera de familie Aproape de iesirea din oras, intr-un bloc-turn de garsoniere asezate ca intr-un camin studentesc , cite 16 pe un culoar lung si intunecos, ar trebui sa domicilieze o familie de elvetieni. La usa nu raspunde nimeni, iar un anunt imobiliar vechi flutura in spatiul dintre toc si usa. Vecina de vizavi, o batrina trecuta de 70 de ani, spune ca „nu a mai vazut pe nimeni pe acolo de multa vreme“. Nici noua administratora a blocului nu stie de ei, iar la intretinere e trecuta doar o doamna. „Fosta“ insa, mai veche in meserie, i-a spus ca „a auzit de niste straini, dar ca nu i-a vazut niciodata. Vine un barbat, sotul proprietarei, in fiecare luna, sa plateasca intretinerea“. Acasa la „comodator“ Domiciliile din Pitesti, pe baza carora elvetienii au primit drept de sedere temporara de la Autoritatea Nationala pentru Straini, in scop comercial declarat, au fost obtinute pe baza de contract de comodat incheiat cu pitesteanul Dan Aurel Vasile si sotia sa, Olimpia. Vasile a mai lucrat cu elvetieni in perioada moratoriului, pe vremea cind era presedintele unei asociatii pentru adoptii internationale , Romanian New Family. Acasa, la adresa sa din Pitesti, ne-a raspuns sotia, care initial ne-a spus ca „sotul este plecat cu afaceri la Bucuresti“. Citeva ore mai tirziu, si-a amintit ca soarta casniciei sale se schimbase in mod esential si ca „de zece ani nu mai are nici un fel de legatura cu Aurel Vasile, sint despartiti, doar ca nu divortati, si nu o mai intereseaza nimic din ce face el“. Straini, dar buni prieteni Contactat telefonic, Aurel Vasile ne-a declarat initial ca nu are nici o legatura cu cei sase elvetieni si ca a corespondat doar cu o familie elvetiana pe care a informat-o ca poate adopta national daca se muta aici. Ulterior, Vasile a recunoscut ca a incheiat contractele de comodat in ianuarie 2006, dar din martie „nu mai are nici o legatura cu elvetienii“ si ca „au ramas buni prieteni“. Ruptura, spune barbatul, s-a produs in momentul unui scandal din presa in care era acuzat de familia de elvetieni cu care a corespondat ca i-ar fi promis in 2002, in schimbul a 9.000 de dolari, o fetita pentru care au camera pregatita de patru ani, dar pe care nu au mai primit-o. Potrivit scrisorii trimise statului roman in 2006, ei spun ca Aurel Vasile i-ar fi informat ca pot adopta copii romani daca obtin cetatenia romana, procedura ce i-ar costa intre 9.000 si 12.000 de dolari. Vasile neaga ca le-ar fi cerut in 2002 bani pentru copil si ca „acestia sint bani cheltuiti de ei cu toate procedurile. Eu nu le-am luat nici un ban“. Cit despre informarea din 2006, barbatul spune ca el doar le-a spus elvetienilor ce costuri ar avea - chirie, drumuri, acte, iar „calculele si le-au facut ei singuri“. Elvetia, demna de incredere Comisarul-sef Tiberiu Trifan, directorul general adjunct al Autoritatii pentru Straini, a declarat ca actele au fost facute la notariat, sub forma de contract de comodat, dar ca este posibil ca domiciliul sa fie fictiv. Trifan a mai spus ca nu i-a verificat pe elvetieni pentru ca Autoritatea intreprinde controale la domiciliu doar daca strainii provin din tari cu potential de migratie ilegala. „Elvetia este o tara demna de incredere. E prima oara cind ne confruntam cu un caz in care sint implicati elvetieni“, a mai spus directorul si a adaugat: „Am dispus inceperea unei anchete astazi, pentru a verifica ce este cu acesti elvetieni“. Theodora Bertzi, secretar de stat la Oficiul Roman pentru Adoptii, spune ca „domiciliul lor sigur este fictiv, pentru ca raspunsurile pe care noi le-am trimis elvetienilor s-au intors inapoi“. Aceasta sustine ca de aceea a mers la Ambasada Elvetiei in Romania pentru a-i informa ca familiile de elvetieni „risca sa fie pacalite de Aurel Vasile“, despre care are suspiciunea ca „escrocheaza familii din Elvetia, spunindu-le sa-si faca domiciliu in Romania ca sa adopte mai usor“. Bertzi a mai declarat ca ORA a sesizat si Parchetul General pentru a-l ancheta pe Aurel Vasile. Vizite nepermise la centrele de plasament Cei sase elvetieni si-au aratat intentia de a adopta sapte copii din doua centre de plasament, unul din Cimpulung-Muscel, judetul Arges, si altul din Giurgiu , copii cu virste cuprinse intre doi si patru ani. Elvetienii sustin ca, in urma unor vizite, s-ar fi atasat de acesti copii, majoritatea din centrul din Arges, ale caror nume si date de nastere le stiau cu exactitate. Insa, potrivit unei hotariri de guvern din 2002, nimeni nu mai are voie sa intre intr-un centru de copii decit cu aprobarea directiei si nu poate obtine astfel de informatii. Doctorita Babusi de la Centrul de plasament din Cimpulung-Muscel spune ca nu ii cunoaste pe elvetieni dupa nume si nu stie cum au ajuns sa se ataseze de copii, pentru ca nu aveau voie sa intre sa-i vada, neavind aprobare. „Probabil au venit si ei cu ceva dulciuri si o jucarioara si au stat maximum zece minute. Acum, ce sa le facem? Sa-i dam in suturi afara din centru?“, a argumentat doctorita. Babusi sustine ca ei nu au decit un portar si ca strainii puteau intra fara sa-i vada. „Ne mai pomenim cu ei asa, pe nepregatite, dar ce sa facem? Plus ca noi avem aici o fundatie elvetiana care ne sprijina si probabil au venit prin ei“, a adaugat doctorita, surprinsa in perioada adoptiilor internationale cu camera ascunsa cind ii oferea unui reporter BBC un baiat dintr-un leagan pentru 15.000 de dolari. Cit despre datele foarte exacte despre copii, aceasta spune ca „registrele cu datele lor se afla linga patut si elvetienii se puteau uita in ele sau poate le au de la Directie. Oricum, noi nu avem vreun bolnav mintal care sa le promita copii contra unor sume de bani“.