Showbiz

Tribunalul Filmelor

Un complet de judecata analizeaza minutios filmele care intra pe piata romaneasca si ii da fiecaruia dintre ele publicul pe care-l merita. Pe linga cele mai noi productii lacrimogene bollywoodiene, desene animate cu batrinul Bugs Bunny si thrillere care te alimenteaza cu fobii sau anorexii, o comisie alcatuita din critici, ofiteri, filologi si psihologi are sarcina de serviciu sa se uite si la toate montarile din filmele porno care apar pe piata legala. In sala de consiliu de la Centrul National al Cinematografiei , la o masa lunga de sedinte, un respectabil conclav cintareste sexul si violenta de pe dvd-uri si administreaza timbre cu recomandari si restrictii de virsta. In ziua vizitei noastre, comisia a decis: cele doua DVD-uri carora trebuie sa le dea avizul, unul cu o pensionara fierbinte pe coperta si altul care elogiaza sexul anal, nu le trezesc adultilor nici pasiuni interzise pentru animale, nici instincte pedofile, nici porniri sadice. Inainte sa ajunga la cinematograf sau pe raftul magazinelor, toate filmele, ca-s documentare BBC, thrillere, filme mute sau filme XXX, trebuie vizionate de Comisia de clasificare a filmelor (sau de rating) de la CNC, care are o indicatie pentru fiecare: numai cu acordul parintilor, nerecomandat tinerilor sub 15 ani sau interzis minorilor. Luna de luna, membrii Comisiei de la CNC au de vazut, la ore la care multi angajati isi beau pe nemincate cafeaua, si vreo zece filme porno. De trei luni, presedinta comisiei e Andreea Tanase, o absolventa subtire de Filologie, cu voce firava, careia "Labirintul lui Pan" i-a dat fiori de cinefil. Spune ca a invatat cum sa se uite la filmele porno. Cu profesionalism: "Toate filmele pe pelicula si DVD-urile, de orice gen, trebuie sa treaca inainte pe la comisie, care le da un rating. Intr-o zi ai de vazut un film porno dupa un desen animat, iar tu trebuie sa faci asta cu profesionalism, urmarind criteriile din lege pe baza carora dai ratingul". Mai experimentati, doi colegi de-ai ei, un psiholog criminalist, profesor la Drept, si un colonel, regizor al citorva filme educative produse de Politie, sint in comisie de pe vremea cind aduceau dealerii casete porno cu sacosa din Ungaria, sa cistige si ei un ban cinstit din sudoarea trupurilor altora. Dupa aproape zece ani in care a vazut mai multa pornografie decit un adolescent timid cu fetele, psihologul criminalist Tudorel Butoi a ajuns sa creada in efectele benefice ale filmelor porno: "Daca la inceput vedeam vreo 15-20 de filme porno pe luna, acum vedem vreo zece, dar sint cuminti. Tot ceea ce vizionam aici sint filme pornografice care se pot vedea cu catharsisul si cu efectele lor benefice". Colega lui de comisie, psihologul Mihaela Dumitrescu, isi pune ochelarii de soare in fata aparatului de fotografiat precum o diva italiana ajunsa la Hollywood si se recunoaste idealista. "Pudoarea - ar trebui sa ne nastem cu ea, sa ne fie inoculata prin educatie si sa o pastram pina la moarte. Eu sint o idealista si aici sint in conflict cu timpurile in care traiesc. Eu, ca persoana, am niste valori ale mele de la care nu ma abat, dar aici privesti pelicula din punctul de vedere al profesionistului, al omului implicat, esti dincolo de a-i mai vedea acesteia nuantele de intimitate. Ca un doctor", crede ea, iar colegul ei criminalist se gindeste nu la un doctor pentru cei vii, ci la un doctor pentru cei morti: "Crezi ca e usor pentru legistul care sectioneaza cadavrul betivului ucis? Pe el il intereseaza pe unde a intrat cutitul sau glontul, care e orificiul de iesire". Criticul de film Rola Mahler, care a fost ani buni presedinta comisiei, zice ca, daca ai vazut un film porno, le-ai vazut pe toate: "Nu dau dovada de prea multa imaginatie. Unele sint mai artistice, poti sa apreciezi culorile, actorii care arata bine, altele sint niste gunoaie. Mai ales filmele porno romanesti de la inceputuri erau total necizelate". Cum comisia are programate la vizionare si cite patru DVD-uri odata, de toate genurile, unele scene se dau pe repede inainte: "Daca e un film porno de la cap la coada, dar el este atit de repetitiv pina dincolo de jumatate, atunci nu poti sa vezi sexul ala anal in continuu, in continuu, in continuu. Pe mine, una, nu ma stimuleaza in nici un fel, contrar spuselor domnului profesor. Dai pe repede, dar nu pe repedele ala care nu-ti permite sa vezi, e o faza intermediara", stie Mihaela Dumitrescu ce poate sari. Criminalistul Tudorel Butoi e sceptic si in fata filmelor care par absolut inofensive: "Am vazut un teribil film artistic, in care protagonista e o adolescenta cu inclinatii sadice. Se specializa in pian, ce e mai frumos decit pianul, japoneza e draguta, pina cind se hotaraste sa-si sectioneze un partener cu coardele de la pian. Si dind-o pe repede inainte, ai scapat faza in care apare coarda de la pian si tisneste singele prin toata baia si te duci si ii dai audienta gener ala". Mihaela Dumitrescu spune ca, pina acum, comisia nu a facut greseli: "Dupa ce noi dam acest rating, exista posibilitatea ca Oficiul pentru Protectia Consumatorilor sau organizatiile de protectie a copilului sa-l conteste, dar noua nu ni s-a intimplat asta pina acum". Pina in urma cu citiva ani, dealerii testau piata legala, inclusiv cu iubiri nefiresti intre starlete XXX si animale domestice XXL, si multe au vazut ochii membrilor comisiei. "Toate lucrurile mergeau bine intr-un film pornografic, dupa care aparea consumul de droguri sau un minor. I-am vindecat, nu va faceti griji. Unul n-a trecut. Sesizam compartimentele specializate ale Politiei care faceau confiscari", a vizionat si a vegheat criminalistul Tudorel Butoi. "De doi-trei ani, avem liniste. Ca au vazut ca, daca aduc filme cu zoofilie, cu pedofilie, sadomasochiste, cu femei ridicate pe lanturi, sex cu biciul, cu nenorociri, nu trec. Omul isi cumpara trei mii de casete si venea la noi sa-i dam aviz, noi respingeam filmul si el zicea: «Si ce sa fac, domne, cu cele 3.000?» «Du-te si arunca-le! Daca nu sondezi piata... Iei una, vii cu filmul, comisia iti da aviz si pe urma poti sa le iei si pe restul»", i-a invatat criminalistul Butoi cum sa se protejeze economic. "Erau filme proaste din punctul de vedere al calitatii, pe linga continut si calitatea copiilor era submediocra, asa ca nu ne-a fost greu sa le interzicem", puncteaza tehnic colonelul Viorel Miulescu, regizor al mai multor filme produse de Politia Romana si specialist in comunicare . Scene pedofile si zoofile romanesti nu le-au trecut prin fata ochilor: "Pai, pe astea le urmaream si ca politist. Mama, ce chiftea misto ar fi fost", regreta criminalistul Tudorel Butoi. Filmele care iti arata cum poti sa comiti infractiuni sint obligatoriu interzise minorilor de catre comisie. "Filmul debuteaza intr-un parc super misto si o tinara face jogging. Fata poarta frumosul sort, are «boxe» de luat in seama, tricouas pina la buric. Pe alei trece un microbuz, usor, viteza intii. Cind microbuzul ajunge in dreptul fetei, usa glisanta se da la o parte, fata e rapita, batuta si violata in aceasta capcana de acum miscatoare. Interdictia am dat-o pentru violentele excesive, dar si pentru modul de operare. Cine are un microbuz de asta te fura de oriunde, e usor de imitat. Nu mai e chestia cu cocalarii care o iau pe una, o bat si o pun in portbagajul masinii, e o chestie mult mai subtila", stie criminalistul Butoi. Ca sa demonstreze ca un anumit tip de film trebuie musai interzis, psihologul criminalist Tudorel Butoi zice ca a trebuit sa studieze ca un procuror legi si carti de stiinta: "Ce faci daca filmul pornografic imita doar caricatural minorul, cu Alba ca Zapada, cu piticii care se duc si fac tot felul de chestii? Il interzici pentru ca e un subterfugiu al producatorului prin care satisface gusturile pedofililor". Foarte nocive sint pentru copii, cred membrii comisiei, filmele de actiune cu prea multa violenta, thrillerele si filmele horror. "Eu am anchetat crime comise de minori. Ce face un tinar de 15 ani? Sechestreaza un copil de 8 ani, il duce intr-un subsol si incepe sa scrie scrisori de rascumparare, este o chestiune luata certamente din filme. Organele de politie il identifica dupa scrisul si foaia dictando, le spun parintilor sa accepte rascumpararea, intr-un joc operativ, dar nu mai au ce sa rascumpere, pentru ca tot dintr-un film invatase cum sa ucida prin punerea unei pungi pe cap", arata criminalistul Butoi cit de sinistru se transpune in realitate violenta din filme. Rola Mahler spune ca, daca pina acum un an jumate comisia mergea pe interdictii, acum merge mai mult pe recomandari: "Singura interdictie care mai exista este «interzis pina la 18 ani». In rest, avem filme nerecomandate tinerilor sub 15 ani sau cu acordul parintilor, pentru copiii sub 12 ani, e un mare progres, pentru ca asta ne face sa nu fim o comisie de cenzura. Pe vremea cind existau interdictiile, a trebuit sa dam audienta generala pentru «Stapinul Inelelor», fiindca altfel ar fi trebuit sa-i dam interzis pina la 14 ani si nu l-ar mai fi putut vedea copiii". Cum se clasifica filmele - Audienta generala: filme cuminti - Filmele care pot fi vazute de copiii pina la 12 ani numai cu acordul parintilor: cele cumintele. - Nerecomandate tinerilor sub 15 ani: scene scurte cu implicatii sexuale, comportamente si atitudini antisociale ce pot fi usor imitate, scene in care se face uz nejustificat de arme, scene de cruzime . - Interzise minorilor: filmele erotice, horror sau thrillere, filmele care contin limbaj vulgar, scene cu continut de sadism nemotivat, scene care detaliaza tehnicile criminale. - Interzise minorilor si proiectiei cu public: filmele porno sau cu continut excesiv de sadism. - Interdictie de comunicare: filmele care incita la violenta, ura, discriminare, care prezinta in detaliu metode de sinucidere, care au scene de pedofilie, zoofilie sau necrofilie sau filmele in care adultii interpreteaza roluri de minori si au un comportament sexual explicit. Pe incredere cu Bugs Bunny Din Comisia de rating de la CNC fac parte criminalistul Tudorel Butoi, criticii de film Rola Mahler, Cristina Corciovescu si Valerian Sava, colonelul Viorel Miulescu, psihologul Mihaela Dumitrescu, jurnalistul Emanuel Lazarescu si Andreea Mihaela Avramut, din partea Casei de Cultura a Studentilor. Comisia e divizata in doua subcomisii care fac cu rindul vizionarile: o luna unii vad filme pe pelicula si altii DVD-uri, luna urmatoare rolurile se inverseaza. "Ratingul se da in urma deliberarilor care au loc dupa fiecare vizionare", spune presedinta comisiei, Andreea Tanase. Cele doua subcomisii se reunesc in cazul filmelor controversate. "Unele scene pot fi date pe repede inainte, la filmele pe care le stim, precum «Bugs Bunny», nu verificam decit ca DVD-ul sa fie in cutie", e sigura Rola Mahler. Raiul cinefililor Membrii Comisiei de rating privesc si cele mai dorite filme de catre marele public cu mult inaintea spectatorilor de rind. "Chiar si asa, continuu sa ma duc la cinematograf, pe unele simt nevoia sa le revad", spune psihologul Mihaela Dumitrescu. Comisia de rating este si cea care acorda unui film, dupa indelungi deliberari, calificativul "film de arta". Radacini ilustre Criminalistul Tudorel Butoi a citit si i-a descoperit radacini ilustre comisiei, intr-o carte despre subteranele Bucurestiului a lui Adrian Majuru: "Gheorghe Tatarascu, subsecretar la Interne, a instituit in anii 1923 si 1924 o comisie in sarcina careia cadea aprobarea filmelor cinematografice. Comisia mai avea si datoria de a veghea ca reclamele, afisele, pancartele si titlurile filmelor sa fie corect scrise romaneste. Balcanicii nostri au fost loviti de tsunamiul asta care e cinematografia si a aparut domnisoara Fifi cu pantalonii ei scurti, iar autoritatile au dat o replica. Si n-au facut-o politieneste, deoarece comisia era formata si din ziaristi, oameni de stiinta".

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Expertul Acasa.ro, Simona Gabriela Buzatu: Branding - Cum sa eviti vecinii nepotriviti

Experti It

Expertul Acasa.ro, Simona Gabriela Buzatu, multimedia designer si specialist de marketing online

Experti It

Expertul Acasa.ro, Ovidiu Leonte: 8 functii ignorate ale smartphone-ului care iti imbunatatesc considerabil viata

Experti It

Expertul Acasa.ro, Ovidiu Leonte: Tendinte ale tehnologiei in 2014

Experti It

Sfatul expertului

Expert Acasa.ro, Ovidiu Leonte: Cum se transporta un computer

Expertul Acasa.ro, Ovidiu Leonte, specialist IT&C

Pune o intrebare

Top

Cauta-ti perechea

Sfatul expertului