Cand vom descifra istoria tuturor vietatilor din jurul nostru, vom cunoaste viitorul nostru ca spita umana, scrie biologul Ioan Coroiu, conferentiar la Universitatea „Babes-Bolyai“. Legatura dintre om si animale a fost si este, intr-o mare masura, una naturala, din multiple cauze:
habitudinile, afinitatile, vecinatatea sau chiar coabitarea. Omul a folosit animalele ca sursa de hrana si imbracaminte, ajutor la vanatoare (direct sau prin falconerie), simboluri religioase, mijloace de divertisment, sursa de inspiratie artistica etc. etc.
Bestiarul medieval european este o adevarata desfatare intelectuala pentru un cititor din zilele noastre. Aceasta armonie clasica intre om si animal a fost bulversata de-a lungul secolelor XV-XVIII datorita avalansei de animale exotice aduse in Europa in urma descoperirilor geografice. De aceea a aparut (trebuia sa apara) un geniu care sa faca ordine in acest aparent haos: acesta s-a numit Karl Linne (1707-1778), sau Carolus Linnaeus, latinizat dupa moda vremii.
In lumea vie, istoria fiecarei specii este scrisa in fiecare din reprezentantii ei. Pana nu de mult, aceasta istorie se „citea“ prin analiza caracterelor externe si a celor anatomice. Un salt enorm in domeniu a fost acela al punerii la punct a unor metode genetice, biochimice si etologice (de comportament) care sa completeze si sa valideze metodele clasice.
Daca ne-am imagina evolutia unei specii scrisa pe un sul de papirus, genetica poate astazi sa deruleze acel sul si sa citeasca toate (sau, deocamdata, multe) din etapele pe care le-a parcurs specia de-a lungul istoriei ei.
Asa ca exista posibilitatea virtuala sa aflam cu mare precizie de unde venim, din cine ne tragem, cine ne sunt rudele, cand am inceput sa gandim si chiar care este viitorul nostru ca spita umana. Chiar daca in momentul de fata aceasta perspectiva este contestata in parte, cu certitudine ca viitorul ii apartine.
Intr-un viitor nu foarte indepartat vom descifra treptat istoria tuturor vietatilor din jurul nostru (plante si animale) si in felul acesta ne vom cunoaste mult mai bine pe noi ca oameni, vom fi mai intelegatori si mai putin orgoliosi fata de natura.
Daca civilizatia umana este perceputa sub un anumit aspect ca o izolare fata de natura si de creare a unui habitat uman artificial, in viitor, omul va trebui sa se apropie si sa se integreze cat mai profund in natura, de fapt, sa fie natura.
Dar pe langa aceste perspective de cunoastere fundamentala, cunoasterea plantelor si a animalelor va fi o necesitate intrinseca la nivel de masa, pentru ca treptat devine o axioma ca omul nu poate continua ca stapan al acestei planete, ci doar ca si colocatar.
O prima etapa este desemnarea unui procent cat mai mare din suprafata disponibila ca spatiu protejat, in care sa fie protejate nu numai speciile de plante si animale, dar si legitatile functionarii sistemelor vii (argumentul ca omul are o foame „naturala“ de spatiu agricol, industrial si edilitar este, in esenta, un nonsens).
Astazi, aceasta etapa este privita ca o „actiune“ administrativa, eventual impusa de foruri internationale birocratice. Pentru a o face pe deplin eficienta, activitatea de protectie a mediului trebuie sa fie constientizata la nivel de masa, trebuie sa devina un fel de religie. Desi nu prea mai are ce proteja (sau poate tocmai de aceea), societatea occidentala parcurge acum aceasta convertire .
Adica vanatoarea (perceputa ca apanaj al aristocratiei pentru stimularea orgoliului) este inlocuita treptat cu activitati in natura la fel de antrenante si de nobile, dar profund pasnice: birdwaching, batwaching, falconeria demonstrativa etc. Aceste activitati presupun destul de multe cunostinte de specialitate si au o importanta componenta sociala pentru ca includ si apropie oameni de profesii dintre cele mai diverse.
Se face acest omagiu pentru natura deoarece cea mai mare zestre cu care Romania a intrat in Uniunea Europeana este natura sa, toate celelalte fiind desertaciuni efemere. Dar, din pacate, protectia naturii este perceputa de catre factorii politici ca o „corvoada“ administrativa sau subterfugiu financiar.
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro
