IT & C

Un supercomputer pentru modelarea creierului

Daca pana acum principalul atu al computerelor in fata inteligentei umane era puterea de calcul, un argument mai mult cantitativ, noile generatii de supercomputere vor incerca sa mimeze retelele neuronale si functionarea efectiva a creierului uman – un nou pas in evolutia IT.

Inca din 1997, cand computerul IBM Deep Blue , capabil de a examina 200 de milioane de mutari pe secunda, a reusit sa faca ceea ce nici un om nu a facut – sa-l invinga pe Kasparov la sah –, oamenii au inceput sa se intrebe fie daca sahul mai este in aceste conditii un joc care sa implice mai mult decat inteligenta mecanica, fie daca intr-o zi computerele vor putea sa inlocuiasca mintea umana.

Cea de-a doua alternativa are, evident, consecinte mult mai grave pentru statutul omului decat prima. Cu toate acestea, Deep Blue, nu era nici pe departe o masina ‘ganditoare’, neutilizand tehnici sofisticate de inteligenta artificiala, ci doar forza bruta a rapiditatii de calcul.

Cotidianul italian La Stampa informeaza insa ca cei de la IBM nu si-au parasit intentiile si in iulie 2005 au pus bazele Proiectului ‘Blue Brain’, care foloseste supercomputerul IBM Blue Gene/L pentru procesarea si integrarea datelor experimentale cerebrale in modele functionale. Cu alte cuvinte, noul proiect IBM cauta sa realizeze o harta complexa si detaliata a modului in care functioneaza creierul, folosind puterea de calcul a supercomputerelor.

Intr-o prima faza, cercetatorii au incercat sa arate comunitatii stiintifice ca pot sa realizeze un model celular al creierului, iar in 2007 cei de la IBM au anuntat ca au reusit sa realizeze un model pe computer la scara celulara – cu vizualizare 3D – a unei coloane neocorticale continand 10.000 de neuroni plecand de la datele experimentale ale soarecilor de doua saptamani .

Modelul de computer Blue Brain permite cercetatorilor sa simuleze o gama vasta de paradigme cerebrale experimentale. Spre exemplu, echipa de cercetatori a incercat verificarea ipotezei ca in cazul autismului, neuronii sunt hiperconectati. In cazul computerului, se pot face simulatii de hiperconectivitate pentru a verifica efectul la nivel celular si molecular.

Daca prima faza a proiectului a luat in considerare nivelul micro, al celulelor, in cea de-a doua faza cercetatorii cauta sa se foloseasca de tehnicile macroanatomice pentru definirea cailor cerebrale si constructia circuitelor neuronale. In urmatorii trei ani, cercetatorii IBM vor incerca sa realizeze un model complet al creierului soarecelui.

In comunitatea stiintifica domneste scepticismul cu privire la proiectul ambitios al IBM, urmand ca viitorul sa arate cat de mult poate fi luat in serios. Dincolo insa de nivelul strict experimental, ambitia celor de la IBM nu face decat sa continue proiectul stiintific modern care cauta o teorie completa a totului si, deci, si a modului de functionare al creierului uman.

Plecand de la ipoteza ca totul poate fi cuprins intr-o schema formala replicabila, pentru multi dintre oamenii de stiinta moderni nu este decat o chestiune de timp pana cand secretul universului si al omului – ca cea ma bizara fiinta din el – va fi descifrat.

Cu toate acestea, toate domeniile stiintei in secolul XX au subminat aceasta conceptie aratand complexitatea si imprevizibilitatea care domneste in natura. In mod special, matematicile superioare au aratat ca orice sistem formal de tipul computerelor nu poate fi complet, deci nici inchis, astfel incat o teorie a totului, in general, si un supercomputer 'atotputernic', in particular, nu sunt posibile.

 

Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro

 

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele