Topul actual al capitalelor antice

Si la vremea ei, si retrospectiv , Roma se alege cu laurii pentru cea mai eficienta si mai ampla metropola a Antichitatii. Din acest oras era controlat un imperiu ce, in culmea gloriei, se intindea pe trei continente si numara circa patru milioane de kilometri patrati. Populatia imperiului ajungea, in aceeasi perioada, la aproximativ 100 de milioane de persoane. Nici din punct de vedere urbanistic , capitala imperiului roman n-o ducea prea rau, iar Colloseumul, Pantheonul si Forumul ii asigura si azi mari venituri atragind turistii ca mustele. Astfel de motive i-au asigurat fruntea clasamentului capitalelor antice. Igiena sapa fortificatiile Daca Roma a cazut prada atacurilor repetate ale „barbarilor“, succesoarea ei din ierarhia Live Science a avut necazuri cu igiena. De aici si probabila febra tifoida care a contribuit la decaderea polisului. Care, altminteri, a cunoscut gloria la inceputul secolului V i.Chr., pe cind Pericle servea in functia de strateg, consolidind Atena deopotriva ca putere maritima si terestra, dar si ca o forta reala din punctul de vedere al monumentelor detinute. Locul trei tot de la Rim se trage: din secolul IV d.Chr. si pina in Evul Mediu , Constantinopolul era de neegalat in termeni de opulenta si bunastare, reprezentind si cel mai mare oras al respectivelor vremuri. Capitala succesiva a trei imperii (roman „renovat“, bizantin si in cele din urma otoman), a avut parte de ceva dezvoltare culturala, cea mai buna dovada reprezentind-o Hagia Sofia. Mesopotamia linseaza incasii In pofida Gradinilor Suspendate ale Semiramidei, Babilonul nu a intrat in top trei. De vina pare a fi istoria zbuciumata a orasului, a carui locatie strategica l-a determinat sa isi schimbe des stapinii, cea mai semnificativa astfel de trecere fiind aceea din miinile persilor in cele ale lui Alexandru cel Mare. Cit despre gloria arhitecturala, Babilonul a atins-o sub domnia lui Nabucodonosor al II-lea, pe la anul 600 i. Chr. Potrivit ierarhiei, succesorul Babilonului este Cuzco, capitala imperiului incas din Anzi. Sfirsitul ei violent l-au provocat conchistadorii, care au luat-o la ochi in 1532. Ceea ce macar ii lasa metropolei peste un secol de prosperitate. Urmatorul pe lista este orasul cel mai important al imperiului aztec, anume Tenochtitlan, stramosul actualului Mexico City. Printre atuurile lui era inclusa o canalizare inaintea timpului sau, plus o populatie de 300.000 de suflete. Si pentru aceasta capitala conchistadorii au constituit inceputul sfirsitului, in 1521. O urmeaza Teba, care se remarca prin templele de la Luxor si Karnak, apoi Marele Zimbabwe , un complex african care se intindea pe 1.800 de acri. Ultimele locuri sint ocupate de Xi’an, metropola socanta prin armata ei de 6.000 de statui, si de Cahokia, care, pina in secolul al XVIII-lea, isi pastra titlul de cel mai mare oras nord-american.