Tesuturi umane hi-tech

Un cip biologic a fost creat pentru a salva viata animalelor de laborator. Soricelul de laborator al viitorului ar putea sa nu mai aiba coada si mustati, ba chiar ar putea sa nu mai fie soricel deloc. In conditiile in care testele pe animale din industria cosmetica sunt din ce in ce mai ingradite si rau privite, oamenii de stiinta inventeaza metode alternative de analiza. Cel mai revolutionar test este cipul cu tesuturi umane, care imita reactiile organismului la diversi compusi chimici. Viitoarea interdictie UE privind utilizarea animalelor in testele de laborator pentru cosmetice a lansat companiile intr-o cursa disperata pentru gasirea unei alternative. Un posibil raspuns la dorintele lor ar putea fi un cip de sticla rectangular care contine mii de culturi de tesuturi umane si enzime. Cipul in vitro , o inventie ingenioasa a unei echipe de chimisti de la Universitatea California, imita reactiile umane la posibile substante toxice pentru organism. Asta inseamna ca animalele de laborator, precum cobaii sau sobolanii, nu vor mai suporta dureroasele teste ale vreunui medicament sau ale unei creme antirid. Profesorii in chimie Jonathan Dordick si Douglas Clark, liderii echipei de cercetare, planuiesc ca revolutionarul cip sa fie lansat pe piata pana anul viitor. Cipul in vitro este compus din doua lamele de sticla. Prima, numita MetaChip, contine siruri de culturi de enzime din ficat uman. Cealalta lamela, DataChip, contine un sir identic de culturi care, in functie de test, contin celule de vezica, ficat, rinichi, inima, plamani sau piele umana. Facute „sendvis", cele doua lamele imita reactiile umane la substantele chimice. Daca celulele se opresc din dezvoltare, acesta e semnul ca substanta are componente toxice. Cipul americanilor este foarte promitator, deoarece este foarte eficient, rapid si usor de manipulat. El are totusi si limite, nereusind, spre exemplu, sa determine cat de mare este riscul de cancer in folosirea unor doze mai mari dintr-o substanta. Nimeni nu se asteapta ca cipul sa inlocuiasca in totalitate testele pe animale, insa abilitatea sa de a identifica usor toxinele ar putea scuti animalele de dureri sau chiar de moarte. Noile tehnologii medicale, de la vaccinurile antipoliomielita pana la valvele coronariene artificiale, isi datoreaza existenta unor colonii intregi de sobolani , soareci, iepuri, caini, maimute sau porci. Animalele, in marea lor majoritate soricei, sunt folosite frecvent si pentru testarea toxicitatii. Testele pe animale sunt necesare inainte ca autoritatile sanitare sa-si dea acordul prealabil pentru lansarea pe piata a acestor medicamente, cosmetice sau tehnologii. Oamenii sunt insa din ce in ce mai deranjati de ideea ca niste animale nevinovate trebuie sa sufere pentru ultimul ruj sau fard lansat pe piata. Miscarea impotriva testarii asupra animalelor este cea mai activa din Europa, unde interdictia oficiala va intra in vigoare incepand din martie 2009. Peste 40% din suprafata Terrei este acoperita de zone desertice, dar specialistii spun ca locurile aproape lipsite de viata se extind din cauza poluarii. In mod surprinzator, desertul care se mareste cu cea mai mare viteza este unul submarin , din Pacificul de Sud . Dimensiunile lui sunt urmarite atent din satelit, in cadrul programului SeaWiFS, ultimele masuratori dovedind ca, din cauza incalzirii, in ultimii 10 ani, s-a marit cu 15%, precizeaza revista "Science". Toata lumea a auzit cate ceva despre deserturile Sahara sau Gobi, dar prea putini stiu ca desertul cel mai mare din lume se afla sub apele oceanului si se extinde rapid. Jeffrey Polovina, un oceanograf american, angajat al Flotei de pescuit oceanic din Honolulu, spune ca a urmarit hartile realizate din spatiu, cu ajutorul satelitilor, in cadrul proiectului de supraveghere a Pacificului. "Schimbarea de culoare este dramatica. In momentul in care ecosistemul local moare, din cauza caldurii sau a emanatiilor de gaz metan , desertul submarin deschide culoarea oceanului, de parca adancimea acestuia ar fi scazut", explica el. Planctonul, elementul de baza al oricarui lant trofic marin, nu mai poate supravietui in apele acide. Schimbarea climei ii da lovitura de gratie si apoi, treptat, mor sau pleaca toate celelalte vietuitoare. Ingrijorarea specialistilor e sporita de viteza cu care se produce desertificarea oceanului. Modelele create de oamenii de stiinta, in urma cu numai 10 ani, estimau ca desertul marin se va extinde, dar de 25 de ori mai incet. "Totul se leaga", spune Charles McClain, un specialist NASA, insarcinat cu supravegherea din satelit a Centurii Verzi a planetei. "Schimbarea habitatului si a climei ucide intai formele de viata cele mai fragile, dar logica ecosistemelor extinde dezastrul. Estimam ca, peste cativa ani, o treime din oceanul planetar ar putea fi mort." Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro