Penuriile de apă ar putea afecta trei miliarde de oameni în 2100

Penuriile de apă, adevăratul ''aur albastru'' de care duc lipsă în acest moment peste un miliard de oameni de pe glob, ar putea ajunge să afecteze de trei ori mai mulţi, sub efectul încălzirii climatice, avertizează experţi mondiali în problemele climei citaţi miercuri de AFP. Încă de pe acum, unul din patru oameni nu au acces la apă potabilă, potrivit statisticilor ONU, care marchează la 22 martie Ziua mondială a apei. Grupul interguvernamental de experţi cu privire la schimbările climatice /GIEC/, care în februarie a.c. a pronosticat o creştere de 1,8 pană la 4 grade a temperaturii medii planetare pană în 2100, urmează să-şi prezinte la 6 aprilie la Bruxelles concluziile cu privire la impactul previzibil al acestui fenomen. O copie a proiectului de raport obţinută de AFP apreciază că există opt şanse din zece ca, în urma unei creşteri cu 2 grade a temperaturii medii planetare, resursele de apă să scadă, secetele să devină mai frecvente şi să afecteze zonele semiaride de azi. O asemenea creştere ar face, cu o probabilitate de cinci la zece, ca pană la 2 miliarde de oameni să se confrunte cu o penurie de apă agravată, între care 350 pană la 600 de milioane în Africa şi 200 de milioane în Asia. Dacă ''termometrul mondial'' ar creşte cu 4 grade Celsius, nu mai puţin de 3,2 miliarde de persoane ar rămane fără apă. Într-un raport publicat în 2006, UNESCO a estimat că, peste 25 de ani, două treimi dintre locuitorii planetei vor trăi în ţări unde se vor înregistra probleme grave în aprovizionarea cu apă, îndeosebi în Africa de nord, Orientul Mijlociu şi Asia. Potrivit standardelor ONU, criza de apă începe la sub 1000 m3 pe zi de persoană, în acest moment numeroase regiuni ale lumii - Africa, Asia centrală şi sud-estul Australiei - găsindu-se în situaţia de penurie cronică, adică sub 500 metri cubi de persoană. Experţii GIEC au enumerat între consecinţele încălzirii globale topirea lacurilor glaciare şi scăderea debitelor raurilor alimentate de căderile de zăpadă. În acelaşi timp însă, răspandirea precipitaţiilor ''extreme'' ar putea determina creşterea numărului de inundaţii, favorizand totodată contaminarea resurselor de apă potabilă. În privinţa resurselor subterane - de care de pildă peninsula arabică depinde în proporţie de 80% -, a apelor de fantană şi a celor folosite pentru irigaţii, acestea sunt ameninţate de salinizare, sub acţiunea conjugată a secetei şi a ridicării nivelului oceanelor. Documentul elaborat de GIEC ar mai putea fi modificat de delegaţii celor 190 de state membre ale ONU, cu prilejul reuniunii lor de la Bruxelles din aprilie la care urmează să aprobe acest nou capitol al celui de-al 5-lea raport al grupului, primul datand din 2001.