Pentru noua generaţie de sateliţi europeni – MetOp – vremea nu va mai fi un secret

Previziunile meteorologice vor intra într-o nouă eră odată cu lansarea pe orbită a satelitului mobil european MetOp, ce va fi trimis curand în spaţiu de la Baikonour (Kazahstan) cu ajutorul unei rachete Soyuz. Pană în prezent, Agenţia Spaţială Europeană (ESA) nu dispune decat de sateliţi geostaţionari plasaţi deasupra Ecuatorului, care oferă prognoze destul de inexacte. Aflaţi la o distanţă de 36.000 de km de Pămant şi mergand în pas cu mişcarea de rotaţie a planetei, sateliţii Meteosat nu reuşesc decat cu mare dificultate să observe ce se petrece la Poli, de pildă. MetOp, în schimb, va trece de 15 ori pe zi pe deasupra polilor pentru a putea transmite informaţii exacte din orice zonă a globului. ESA, care cofinanţează proiectul de 2,4 miliarde de euro şi Organizaţia europeană pentru Exploatarea sateliţilor meteorologici (Eumetsat), care îl va administra au decis ca acest satelit să fie plasat pe o orbită mult mai joasă, respectiv la 840 de km de Pămant. Mişcarea MetOp va fi una heliosincronă – va urmări cursa Soarelui – astfel încat, în cursul coborarii sale spre polul nord sau spre polul sud , satelitul va întretăia de fiecare dată Ecuatorul, la ora locală 9.30. MetOp va observa în acest mod dimineţile din toate regiunile Pămantului – va cerceta fiecare punct al globului, pentru a completa informaţiile transmise de sateliţii geostaţionari. MetOp va cantări 4 tone, iar cutia sa imensă va fi echipată cu 12 instrumente meteorologice. Printre acestea, radarul Ascat, care va măsura viteza şi direcţia vantului la suprafaţa oceanelor, dar şi repartiţia gheţurilor terestre şi marine. Însă poate cel mai performant instrument de care va dispune MetOp va fi spectometrul IASI, care face el singur treaba a 11 sateliţi geostaţionari. Spectometrul va putea măsura 8000 de puncte ale razelor infraroşii (sateliţii mobili americani lansaţi pană acum reuşeau să capteze aproximativ 20). MetOp va putea astfel reda temperatura primilor 40 de km ai atmosferei terestre, cu o precizie de zecime de grad şi de un kilometru în orice punct al globului. IASI are în egală măsură capacitatea de a face analize chimice ale atmosferei şi de a cartografia unde există cele mai mari concentraţii din gazele care produc efectul de seră. „Cu IASI, putem spune într-adevăr că vom urmări activ poluarea. Vom putea observa ce cantitate de monoxid de carbon emite cutare oraş sau cutare ţară”, spune responsabilul de proiect, Gilles Chalon, citat de „Le Monde”. Pe MetOp va fi însă îmbarcată şi o nouă generaţie a sistemului de supraveghere Argos – dispozitiv de geolocalizare şi supraveghere a mediului, ce urmăreşte fauna sălbatică, flotele de pescuit etc. Noul Argos va permite mai multor balize să primească datele de la satelit, comandandu-le în acelaşi timp „comportamentul”. „Spre exemplu, va fi posibil să comandăm unei balize să nu mai emită pană la trecerea următorului satelit pentru a-şi economisi bateriile. Sau, dimpotrivă, în cazul unei crize meteorologice într-o anumită regiune a lumii, va fi posibil să comandăm balizelor din zonă să mărească ritmul transmiterii de informaţii.