IT & C

Individul perfect va putea fi construit genetic?

Imbunatatirea biologica a populatiilor prin masuri eugenice risca sa-si faca reaparitia, pe fondul dezvoltarii fara precedent a biotehnologiei, spune dr. Marius Turda, istoric la Universitatea Oxford Brookes din Marea Britanie.

Biotehnologia actuala sustine ca poate preveni aparitia trasaturilor imperfecte si a bolilor genetice. Insa, abuzurile repetate pe care stiinta le-a facut, incepand cu Epoca Luminilor , in numele imbunatatirii rasei umane ar trebui sa ne faca sceptici in privinta acceptarii ingineriei genetice.

Ca indivizi, suntem „efemeri precum pleava in bataia vantului“, insa ramane de stabilit de ce unii ar trebui sa-i impiedice pe altii sa se bucure de aceste momente efemere din care este alcatuita viata. Afirmatia ca eugenia „liberala“ evita ingradirile formelor autoritare ale selectiei biologice pentru a spori, in schimb, drepturile individului ar trebui astfel analizata critic in dimensiunea sa istorica.

Marginalizata dupa 1945, istoriografia eugeniei s-a maturizat in anii ’70, cand si-a readaptat baza epistemologica, pentru a reflecta atat progresele facute in istoria ideilor, cat si pe cele din biologie si medicina. Majo-ritatea publicatiilor aparute atunci au reevaluat cazurile asa-zis exceptionale din istoria eugeniei, de la purificarile rasiale introduse de Germania nazista la politicile de sterilizare , initiate in tari precum Statele Unite.

Rezultatele obtinute au distins intre studiul initiativelor de igiena sociala si cele dedicate masurilor de control rasial al populatiei. Astfel, studiile din prima categorie au subliniat grija statelor pentru politicile sociale si de sanatate (ca in cazul eugeniei britanice si americane), in vreme ce celelalte s-au concentrat pe portretizarea igienei rasiale germane ca precursoare si partasa la genocidul nazist.

Astfel de abordari au fost criticate la inceputul anilor ’90, cand mai multi savanti au contestat interpretarile dominante ale igienei rasiale germane, inainte si din timpul guvernarii national-socialiste. Paralel, alti autori au propus interpretari nuantate ale eugeniei britanice si americane, scotand in evidenta atat trasaturile ei „pozitive“, cat si pe cele „negative“. Recent, politicile de sterilizare din statele scandinave de dupa 1945 au intrat in atentia cercetatorilor si au devenit cunoscute publicului larg.

Aceste lucrari de pionierat au avut o influenta substantiala asupra cercetarii istoriei eugeniei, atat din punct de vedere geografic, cat si tematic, acoperind tari variate, precum China si Brazilia, si stabilind legaturi intre „vechile“ forme ale eugeniei si „noile“ biotehnologii pentru imbunatatirea speciei umane. Miza acestor studii consta in faptul ca dezbaterile despre importanta eugeniei nu au servit doar scopuri academice.

Constienti de natura sensibila a subiectului, biologii, istoricii si comentatorii publici au incercat sa disocieze rationamentele legate de ingineria genetica de cele ale eugeniei interbelice. Astfel, in prezent exista incercari de a redirectiona discutia despre sursele intelectuale ale eugeniei insistand, in acelasi timp, asupra relevantei ei contemporane in sfera publica. Ca parte a acestui proces, se poate observa un interes crescand fata de studiul miscarilor eugenice din unele tari europene, precum cele din centrul si sud-estul Europei, care, inainte de 1989, nu au beneficiat de atentia cuvenita.

O alta latura a discutiei tine de dimensiunea etica relansata de dezbaterile asupra ingineriei genetice si clonarii umane. Unii autori invoca responsabilitatea pe care generatiile de azi o au fata de cele viitoare, un principiu - spun ei - care ar trebui sa fie la baza geneticii contemporane. Recent, aceste afirmatii au devenit tot mai numeroase, mai ales printre sustinatorii eugeniei „liberale“ sau ai „neoeugeniei“.

Obiectivul suprem al masurilor eugenice este crearea unui organism biologic perfect, determinat nu de imprevizibilitatea legilor naturii, ci de planul rational al determinismului genetic. In esenta, toate tipurile de eugenie impart o ambitie comuna: crearea unor copii sanatosi . „Liberal“ sau nu, argumentul ca dizabilitatile fac ca o viata sa merite mai mult sau mai putin decat altele si ca astfel impiedicarea celor „dezavantajati“ genetic sa se reproduca ar fi justificabila moral aminteste de fapt asertiunile caracteristice ale eugeniei interbelice.

Intrebarea este urmatoarea: a impiedica niste indivizi sa se reproduca sau a elimina unele trasaturi caracteristice pe care unii le gasesc dezagreabile sau le catalogheaza drept „boli“ nu este oare un act la fel de insensibil si arbitrar precum masurile eugeniei rasiale din perioada interbelica?

Acest aspect si alte probleme etice legate de dezvoltarea geneticii si a noilor biotehnologii animeaza, in prezent, controversele ce inconjoara reproducerea umana, fertilizarea in-vitro, diagnosticarea si terapia genetica, cercetarea embrionara cu celule stem sau ingineria agentilor patogeni.

In acest context este necesara o noua perspectiva umanista care sa fie atenta la descoperirile biologice, dar in acelasi timp sa ia in considerare reflectiile filozofice despre om. Reintroducerea eugeniei, in orice forma ar fi aceasta, implica mai mult decat un exercitiu de memorie si interpretare istorica.

Contrar analizelor superficiale asupra impactului procedeelor biotehnologiei asupra societatii, este nevoie de abordarea multidisciplinara a dilemelor legate de viitorul speciei umane cu care se confrunta atat cei implicati in cercetarea genetica, cat si marele public. Intelegerea naturii umane continua sa fie atat o forma de introspectie morala, cat si o experienta de cunoastere stiintifica.

 

Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro

 

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Sfatul expertului

Cauta-ti perechea

Sfatul expertului