Raliata cu politicul in detrimentul stiintei. Organizatia „verde“ este atacata chiar de unul dintre cei care au pus-o pe picioare acum mai bine de 30 de ani. Greenpeace este cea mai controversata organizatie de mediu. Ceea ce i-a consacrat pe activistii sai a fost tocmai atentia cu care i-au inconjurat media, gratie modalitatilor originale de a protesta si de a pune in lumina anumite probleme. Organizatia si-a construit un brand din marsurile-soc, incheiate, de multe ori, cu arestarea participantilor.
Controversa din jurul acestei organizatii a fost intretinuta, de-a lungul timpului, de o serie de alte acuze: sponsori dubiosi si politizare. Acestea au fost reluate, de Ziua Planetei, de cofondatorul Greenpeace International si doctorul in ecologie Patrick Moore, care a aratat cu degetul inspre problemele din interiorul asociatiei, probleme care l-au facut sa paraseasca organizatia in 1986.
Reprezentantul roman Greenpeace, Gabriel Paun, contracareaza aceste acuzatii, declarand, pentru Cotidianul, ca mai multi fosti membri „frustrati“ si-au facut un obicei in a denigra aceasta miscare.Acum doua zile, Patrick Moore scria in „Wall Street Journal“ ca a parasit organizatia in 1986 pentru ca membrii ei abandonasera obiectivitatea stiintifica in favoarea agendei politice.
La inceput, marturiseste el, multe dintre pozitiile Greenpeace, precum testarea nucleara si protejarea balenelor, reflectau cunostintele stiintifice de fizica nucleara si biologie marina ale membrilor sai. Dar, dupa sase ani petrecuti printre directorii organizatiei, Moore a observat ca miscarea la care contribuise „nu este ghidata tot timpul de stiinta“: partenerii sai de la conducere erau fie activisti politici, fie antreprenori ecologisti, nici unul nu avea o educatie stiintifica.
Patrick Moore s-a intristat de Ziua Planetei la gandul ca organizatia pe care a urmarit-o din fasa s-a preschimbat intr-una supusa extremismului si agendelor politice. Punctul culminant al plecarii sale a fost decizia Greenpeace de a sustine o interdictie mondiala asupra clorului, „ignorand stiinta“, pozitie mentinuta de mai bine de 20 de ani.
„Stiinta a aratat ca adaugarea clorului la apa potabila a fost cel mai mare progres din istoria sanatatii publice, eradicand boli nascute in apa, precum holera. Iar majoritatea farmaceuticelor se bazeaza pe chimia clorului.“
Acum, scrie el, Greenpeace are o noua tinta: ftalatii. „Sunt compusi chimici care fac plasticul flexibil si se gasesc in orice, de la echipament de spital la jucarii pentru copii si perdele de dus“, explica el, cu mentiunea ca e vorba despre unul dintre cei mai practici compusi chimici, dar si unul greu de inteles si de pronuntat in acelasi timp.
„Ftalatii folositi, precum DINP, au contribuit la produsele de zi cu zi de zeci de ani, fara sa existe o dovada ca ar face rau oamenilor. DINP este plasticizantul de baza folosit la jucarii. A fost testat de numerosi evaluatori guvernamentali si independenti si s-a dovedit a fi neprimejdios.“
Cu toate acestea, continua Moore, o campanie politica ce intoarce spatele stiintei preseaza companiile si publicul sa respinga folosirea DINP. Companii precum Wal-Mart si Toys „R“ Us trec la produse lipsite de ftalati „pentru a evita presiunea publica“.
„Nici una dintre posibilele chimicale de inlocuire nu a fost gasita la fel de sigura precum DINP. Isteria asupra DINP a inceput in Europa si in Israel, amandoua impunand interdictii. Totusi, anul acesta, Israelul a observat greseala de a pune politica inaintea stiintei si a revenit la DINP.
Uniunea Europeana a interzis ftalatii inaintea unei evaluari de risc cuprinzatoare, care a concluzionat ca folosirea DINP pentru jucarii nu impune un risc masurabil“, mai scrie Moore, cu precizarea ca activistii care lupta impotriva acestor chimicale duc o campanie de intimidare ce distrage atentia publicului de la adevaratele amenintari de mediu.
„Nu e prima oara cand Moore critica public Greenpeace. O anumita parte a audientei noastre, cea care nu este corect sau complet informata, poate avea de suferit. Oamenii de calitate se vor uita insa catre toate laturile unei probleme“, declara pentru Cotidianul Gabriel Paun, coordonator de campanii pentru Greenpeace Romania.
Patrick Moore a contestat, intr-un comentariu din „The Independent“ de anul trecut, si pozitionarea Greenpeace impotriva energiei nucleare, vazuta drept o solutie viabila pentru reducerea emisiilor poluante, spunand ca energia eoliana si cea solara nu sunt capabile sa inlocuiasca, in totalitate, carbunii si gazele naturale.
El s-a opus si campaniei Greenpeace impotriva culturilor modificate genetic, care a luat amploare si in Romania, spunand ca „se bazeaza in mare parte „pe fantezie si pe lipsa de respect pentru stiinta si logica“.
„Important este aspectul stiintific, asa au stat lucrurile de cand lucrez pentru organizatie. Avem un departament de stiinta foarte riguros, la Universitatea Exeter din Marea Britanie, care evalueaza toate documentele pe care le facem publice“, explica Paun.
„Toate campaniile pe care le desfasuram in lume, fie ca este vorba despre oceane, substante toxice, OMG (n.r. - organisme modificate genetic ) sau schimbari climatice, sunt atent verificate inainte sa iasa in public. Cand am inceput sa testam OMG, acum trei ani, ele trebuiau reglementate, iar reprezentantii Guvernului nici macar nu stiau ce sunt ele.
Cand i-am luat intr-un control cu noi, ne intrebau de unde au venit OMG de parca ar fi venit cu OZN-ul. N-aveau teste, le-am donat echipamentul de testare si le-am facut curs de instruire. Dupa toate astea, au inceput sa mascheze rezultatele, in functie de interesul celor aflati la putere“, continua coordonatorul de campanii.
Cat priveste politizarea Greenpeace, Paun spune ca organizatia pentru care lucreaza a abordat intotdeauna cazuri grele cu politicieni implicati in „crime de mediu“. „Asta este specificul campaniilor, au un caracter politic. Dar e normal, pentru ca ei iau deciziile. Publicul nu ne cunoaste atat de bine in Romania, asa ca trebuie spus ca luptam foarte mult sa ne pastram independenta.“
Organizatia cofondata de Moore, care are birouri in 40 de tari din lume, si-a avut partea de critici si din alte parti de-a lungul timpului. „Au mai existat fosti angajati care, din anumite motive sau frustrari, au considerat ca este bine sa vorbeasca in public“, spune Gabriel Paun.
Un exemplu este Paul Watson, o alta figura ecologista de marca ce a parasit Greenpeace, catalogand organizatia drept „doamnele Avon ale miscarii ecologiste“ din cauza strangerilor de fonduri din usa in usa bazate pe expunerea media, pe prima pagina a ziarelor, a unor actiuni orchestrate nonconformist.
Totodata, Public Interest Watch, care urmareste intrebuintarea gresita a fondurilor caritabile de catre organizatiile non-profit, s-a plans in septembrie 2003 ca Greenpeace foloseste donatiile pentru propaganda, si nu in scopuri caritabile sau educationale.
Puncte negre a primit si campania impotriva folosirii insecticidului DDT in agricultura, pe motiv ca este toxic pentru oameni si pentru animale.
Desi Organizatia Mondiala a Sanatatii folosise DDT inca din 1955, in lupta cu tantarii purtatori de malarie, eforturile Greenpeace si ale altor organizatii ecologiste au condus la interzicerea treptata a insecticidului, incepand cu anii ’70, in conditiile in care DDT-ul reusise aproape sa eradicheze malaria. Rezultatul dezicerii de insecticid a fost o sporire a numarului de cazuri ale acestei boli.
Pe de alta parte, Greenpeace a fost acuzata si de unele actiuni mai putin ortodoxe. In 1995, organizatia a luat trunchiul unui copac dintr-o padure finlandeza si l-a transformat in vedeta unor manifestari din Austria si Germania. Cu toate ca membrii Greenpeace au sustinut atunci ca el fusese taiat dintr-o padure antica, s-a dovedit mai tarziu ca il doborase o furtuna.
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro
