IT & C

Gena dictatorilor

 

Un studiu genetic efectuat in Israel incearca sa arate ca exista unele legaturi intre anumite gene si un comportament pe care oamenii de obicei il asociaza cu cel al dictatorilor: egoismul, autoritarismul si cinismul.

Nature informeaza asupra unui studiu realizat la Universitatea Evreiasca din Ierusalim care face legatura intre o gena – AVPR1a – si un comportament cinic, folosind atat studii genetice cat si un joc care sa demonstreze conexiunea intre gena si comportament.

Cercetatorii nu au ajuns sa identifice mecanismul prin care genele influenteaza comportamentul, dar pentru profesorul Richard Ebstein, care a condus studiul, centrele altruiste din creierul unora pur si simplu sunt atrofiate, astfel incat ei ar fi pur si simplu determinati, intr-un fel sau altul, sa fie egoisti.

Potrivit unor specialisti insa, rezultatele studiului sunt cel putin indoielnice, iar o conexiune determininsta intre biologie si comportament s-ar putea dovedi extrem de periculoasa din punct de vedere social, intrucat rationamentul ar putea lucra si invers: daca unii sunt determinati sa fie dictatori, altii ar putea fi determinati sa fie victime. Am ajunge astfel intr-o situatie paradoxala in care oamenii de stiinta din Ierusalim ar confirma pretentiile biologiei naziste.

Hormonul prosocial

Ebstein si colegii sai s-au hotarat sa studieze gena AVPR1a pentru ca aceasta produce unii receptori in creier care detecteaza un hormon ce se presupune a fi implicat intr-un comportament altruist si prosocial. Cum receptorul se manifesta diferit la diferiti oameni, oamenii de stiinta au incercat sa afle daca exista o legatura intre aceasta diferenta si diferentele de comportament.

Intr-o prima parte a studiului, cercetatorii evrei au prelevat in jur de 200 de probe ADN apartinand unor studenti voluntari, inainte de a-i implica intr-un joc denumit ‘Jocul Dictatorului’, fara ca studentii sa cunoasca numele si scopul lui.

Studentii au fost impartiti in doua grupuri: ‘dictatori’ si ‘primitori’ – pentru participanti: grupele A si B. Fiecare dictator a primit o suma de bani spunandu-i-se ca poate sa o imparta sa nu – dupa preferinta – cu cei din grupa primitorilor, cu care nu erau nevoiti sa se intalneasca. Averea primitorilor depindea, astfel, cu totul de generozitatea dictatorilor.

Rezultatele studiului arata ca aproximativ 18% dintre voluntari s-au dovedit a fi ‘dictatori’ pentru ca au pastrat toti banii; o treime a impartit banii in jumatate cu primitorii si abia 6% au dat toti banii primitorilor.

Cercetatorii pretind ca nu exista nicio legatura intre genul participantilor si comportamentul lor, dar o legatura poate fi identificata intre lungimea genei AVPR1a si comportament: cu cat versiunea genei era mai scurta, cu atat mai egoist se purtau participantii.

Legatura este insa abia presupusa, iar jocul, potrivit unui specialist care i-a analizat efectele, Nicholas Bardsley de la Universitatea Southampton din Anglia, poate fi foarte gresit interpretat, intrucat dictatorii altruisti pot sa induca in eroare.

Sunt situatii in care, daca jocul presupune un scenariu in care trebuie luati bani si nu dati, fostul altruist va incerca chiar sa fure. Astfel, intentia jucatorului constient ca se afla in joc nu trebuie confundata cu realitatea vietii.

Mai mult decat atat, jocul pleaca cel putin de la o confuzie, intrucat nu orice om egoist este neaparat si un dictator si nu orice dictator este un egoist.

Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro

 

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele