Financiar

Puternicii discreti ai Romaniei

Acum zece ani, puterea economica a Romaniei era concentrata in miinile membrilor Guvernului si ale conducatorilor societatilor de stat. In mediul privat dominau “investitorii” care aveau legaturi puternice cu oamenii politici, reusita in afaceri fiind de multe ori o chestiune de influenta si de relatii mai mult decit de pricepere. Citeva evenimente importante au schimbat insa balanta puterii. Aceleasi fotolii, alti oameni Unul dintre ele a fost privatizarea in masa. Chiar daca unele transferuri de proprietate au fost dubioase, faptul ca marea parte a economiei a trecut in mina unor companii occidentale a facut ca fotoliile care iradiau putere si inainte sa fie ocupate de straini. Este cazul companiilor Petrom si Dacia. Prima controleaza combustibilul inflatiei, adica orice modificare a tarifelor ne afecteaza pe toti pentru ca se regaseste corespunzator in scumpirea produselor de baza. A doua este principalul motor al exporturilor romanesti si hraneste sute de mii de oameni din industrie, furnizori, angajati si dealeri. Stapinii banilor “Normalizarea” economiei a facut ca investitiile straine sa creasca, bancile si bursa sa devina instrumente “corecte” de finantare sau economisire, ceea ce a condus la cresterea rolului decidentilor din acest domeniu. Aici vorbim despre seful celei mai mari banci din Romania, despre cei care pot da peste cap bursa, despre reprezentantii fondurilor de investitii sau cu capital de risc. Acestia sint oameni care influenteaza viata cetatenilor in toate statele occidentale, pentru ca prin deciziile lor au o influenta mare asupra inflatiei, a cursului de schimb, a cotatiilor bursiere sau a dobinzii. Iti umbla direct la portofel, te pot saraci sau imbogati. Constructii si capsunari A treia categorie de oameni-cheie este rezultatul unei tari care se apropie de UE si in care economia incepe sa se miste cum trebuie. Avem capsunari, insa avem si cel mai important transportator al acestora si al sacoselor lor cu bani. Fara el, mii de familii, bugetul acestora, si chiar deficitul contului curent al Romaniei ar avea de suferit. Avem o crestere fara precedent a pietei constructiilor, avem si producatorii de ciment, suspectati de Consiliul Concurentei ca s-ar fi inteles asupra pretului. Orice variatie de pret inseamna case si birouri mai scumpe. Decizii cu efect puternic Putem spune ca, daca intr-o zi toti acestia o iau razna dintr-un motiv sau altul, Romania risca sa se blocheze. Pentru ca ei controleaza preturile la unele produse de baza, dau tonul la dobinzi si la evolutia bursei sau sint “supapa” pentru cei care lucreaza in strainatate. Si, mai mult decit atit, pot dicta miscarile concurentei. Totul poate deveni un mare bulgare de decizii care se rostogoleste pina in casa fiecarui roman, afectindu-l in bine sau in rau. Putina lume ii cunoaste, desi atit de multa lume depinde de ei. Ei sint puternicii discreti ai Romaniei. (Alina Stanciu) Benzina, bursa, dobinzi, bani cu sacosa, ciment Wolfgang de la OMV, stapin peste preturi Wolfgang Ruttenstorfer este presedintele consiliului de administratie al OMV, compania care detine pachetul majoritar al celei mai importante societati petroliere din Romania, Petrom, care este, totodata, si cea mai mare firma romaneasca. Dupa achizitia Petrom, in 2004, austriacul de 56 de ani este cea mai importanta figura din cea mai mare companie petroliera din Europa Centrala si de Est. Ruttenstorfer munceste din anul 1976 la OMV, iar activitatea sa aici a fost intrerupta doar in perioada 1997-2000, cind a fost adjunct al ministrului austriac de Finante. Petrom domina o piata concurentiala doar in aparenta, din moment ce, atunci cind compania detinuta de OMV “umbla" la preturile carburantilor, principalii concurenti se grabesc sa o imite. Extrapolind, Ruttenstorfer este persoana care poate decide pretul la pompele tuturor benzinariilor din Romania. Daca miine dimineata austriacul decide, de capul lui, o scumpire cu 1.000 de lei vechi a litrului de benzina si de motorina doar din dorinta unei cresteri a profitului, Petrom va cistiga, doar intr-o zi, 3,2 miliarde de lei vechi in plus. Iar intr-o luna statiile Petrom ar scoate din buzunarele romanilor, in plus, 96 de miliarde de lei vechi. Cum in Romania sint inregistrate 3,5 milioane de autovehicule, putem spune, in mare, ca un posesor de autoturism ar plati, in plus, intr-o luna, 106.000 de lei vechi. Ruttenstorfer poate face asta fara sa aiba nevoie de avizul vreunei entitati din Romania (OMV doar informeaza Guvernul inainte de scumpiri). Iar o astfel de scumpire se va resimti in pretul tuturor marfurilor vindute in Romania. El spune ca nu are insa in cap asa ceva. “In Romania aveti preturi la carburanti ceva mai mici decit in Europa. Am dus si vom duce o politica prudenta", spune, abil, seful OMV, cunoscut pentru capacitatea sa de a evita orice raspunsuri clare: “Nu exista intrebari grele, exista raspunsuri diplomatice". Nicolae Danila : 9 miliarde de euro si 5 milioane de clienti Presedintele executiv al Bancii Comerciale Romane este omul care are pe mina mai mult decit simbolic un sfert din totalul activelor bancare din Romania, circa 39 de miliarde de lei noi sau peste 9 miliarde de euro. BCR este, in continuare, principalul jucator pe piata bancara, cotele de piata - 25,4% la active, 26,4% la creditele neguvernamentale si 28,6% la depozite clienti - confirmind consolidarea pozitiei sale de lider si formator de piata. Nu doar banii a peste 5 milioane de clienti depind de seful de la BCR. Aceasta pozitie ii asigura presedintelui BCR un loc garantat in topul celor ale caror decizii pot misca piete. Sef al BCR si inainte de privatizarea bancii, Nicolae Danila ( foto ) este practic si persoana prin intermediul careia Banca Nationala a Romaniei a transmis efectiv pietei bancare efecte ale deciziilor sale de politica monetara. In calitatea sa de decident in politica bancii, acesta poate influenta semnificativ mersul dobinzilor pe piata bancara din Romania, bancile concurente pindind orice miscare a liderului. Practic, orice decizie ar valida, in domeniul cresterii dobinzilor la depozite sau al lansarii pe piata de noi produse, de exemplu, efectul in rindul competitorilor este garantat. Questiaux da tonul in constructii Phillippe Questiaux (foto) este de patru ani presedinte director general al Lafarge Ciment, cel mai mare producator de ciment si lider pe piata autohtona, cu o cota de piata estimata de companie la 32,5-33%. Desi vorbeste numai in franceza sau in spaniola, toata piata romaneasca il intelege. Si asta pentru ca deciziile lui il poate face pe investitorul in imobiliare sa piarda bani, iar pe cumparator sa-si revizuiasca bugetul, desi, conform estimarilor constructorilor, cimentul reprezinta numai in jur de 10% din costul total al unei cladiri. De obicei, efectele se vad imediat si in masurile concurentei, fapt suspectat si de Consiliul Concurentei, care a pus problema existentei unui cartel in aceasta industrie. Mai concret, daca Questiaux decide sa scumpeasca miine cimentul cu 10%, atunci pretul unei case de marime medie, construita pe cont propriu, poate creste cu aproximativ 550 de euro. Omul cu actiunile Petre Pavel Szel (foto), 61 de ani, este presedinte-director general la SAI Muntenia Invest, societate care administreaza activele societatii SIF Muntenia. Orice vorba a sa este intoarsa pe toate fetele de catre brokeri si investitorii de pe bursa. De regula, deciziile pe care le ia influenteaza actiunile unei companii listate la BVB. “Avem opt milioane de actionari mici, inca 200 de mii care detin cite 1.000 de actiuni si 100-200 de actionari mari", spune Petre Pavel Szel. Poate intr-o zi cind ati vindut cuponul primit in timpul guvernului Vacaroiu, pretul actiunilor a scazut cu citiva lei sau a crescut tocmai datorita unei decizii luate de o societate de investitii financiare. Otelul lui Hans Ludwig Rosenstock In lipsa unui director general al Mittal Steel Galati (precedentul a fost pensionat), neamtul de 45 de ani este cel care raspunde de activitatea celui mai mare producator de otel din Romania, din functia de director de operatiuni. De ce este puternic Rosenstock (foto): pentru ca are de platit salariile a 14.000 de oameni care traiesc intr-o zona ce depinde aproape exclusiv de combinatul siderurgic si, mai ales, pentru ca furnalele de la Galati asigura 70% din necesarul de otel al Romaniei. Cei de la Mittal Steel nu spun care sint clientii lor in Romania, dar este clar ca, pentru anumite industrii, otelul este indispensabil cum este pentru noi curentul electric. Ce s-ar intimpla daca, spre exemplu, din varii motive, combinatul de la Galati ar sista livrarile de tabla pentru o saptamina catre Dacia Pitesti, care produce cel putin 800 de masini pe zi? Intirzieri, clienti nemultumiti, plati de daune plus cheltuieli suplimentare pentru ca uzina de la Pitesti sa-si gaseasca alt furnizor. Rosenstock trebuie sa aiba grija ca asta sa nu se intimple. “Trebuie sa transform aceasta organizatie intr-una orientata catre consumator si sa fac bani. Clientii sint singurii care iti dau bani", spunea, in primavara, Rosenstock. Ilie Carabulea, “soferul" favorit al capsunarilor si al banilor acestora Ilie Carabulea, 57 de ani, este patronul Atlassib, liderul transportatorilor de forta de munca in strainatate. In autocarele sale, Carabulea “plimba" anual in jur de 12.000 de romani care isi desfasoara activitatea in afara granitelor si o data cu ei si “sacose" cu bani cu impact direct in economia romaneasca. In prezent, circa doua milioane de romani lucreaza in strainatate si trimit anual in tara patru miliarde de euro. Ce s-ar intimpla daca, prin absurd vorbind, intr-o dimineata patronul sibian s-ar decide sa-si inchida activitatea? Probabil i-ar putea lua locul un alt transportator, dar pe moment citeva sute de milioane de euro si-ar gasi mai greu drumul spre casa. Mii de familii s-ar vedea cu veniturile diminuate drastic. De asemenea, deficitul bugetar se va acoperi mai greu, leul nu se va mai intari asa de des, dar si pericolul de crestere a deficitului comercial pe seama cererii interne crescute nu va mai fi asa de mare. De asemenea, daca acelasi Carabulea decide miine sa reduca pretul transportului, in mod sigur si concurenta o va face. “Toata lumea se ia dupa cel mai puternic. Pe seama pozitiei pe care o avem sintem formatori de opinie", ne-a marturisit omul de afaceri, care ofera si exemple. “Noi am creat sistemul de lucru prin care pasagerii de pe liniile secundare sint adusi pe linia principala. Ideea a fost preluata imediat de concurenta. Daca noi stabilim un pret, si concurenta vine cu acelasi pret sau chiar cu unul mai mic". Fost sef de coloana la Autobaza Sibiu, patronul holdingului Atlassib face parte din topul celor 300 cei mai bogati romani, conform Topului “Capital", cu o avere de 45 de milioane de dolari. Are peste 25 de firme in tara si in afara tarii. Potrivit datelor Ministerului Finantelor, anul trecut, Atlassib a inregistrat o cifra de afaceri de peste 190 de milioane de lei. Presedintele Paunescu, lider regional al fondurilor de investitii Presedinte al unui fond de investitii cu motoarele turate deocamdata la jumatate - e vorba despre Fondul Proprietatea, Alexandru Paunescu, de 29 de ani, conduce o echipa care gestioneaza o avere de patru miliarde de euro. Pana an mai 2006 - moment la care a fost numit de Guvern an actuala functie -, Paunescu a fost consilier-inspector juridic an cadrul Directiei de Supraveghere a BNR. Acum, deciziile sale sint simtite an Consiliile de Administratie ale celor 114 companii la care FP este actionar. Cele patru miliarde nu sint bani putini, daca ne gandim ca, dupa listarea la Bursa de Valori, FP ar putea detine aproximativ 20% din capitalizarea acesteia, cifrata la 21 de miliarde de euro. Dificultatea careia Paunescu trebuie sa-i faca fata este natura dubla a FP. Sute de mii de mici actionari versus magnati cu titluri de sute de milioane de euro, un calendar social al despagubirilor versus o rationalitate economica a strategiilor investitionale. Alexandru Paunescu este constient de responsabilitatea sa si pledeaza pentru guvernanta corporatista. “Avem active la 114 companii si de aceea sint importante deciziile luate de noi an adunarile actionarilor. Influenta an viitor (dupa listare - n.red.) ar putea fi mai mare, dar nu neaparat. De acum sintem ferventi sustinatori ai guvernantei corporatiste la societatile la care sintem actionari." Cuantificata an bani, influenta societatii conduse de Paunescu va fi de cel putin 400 de milioane de euro, adica valoarea actiunilor emise pana la acest moment. In urmatorii ani, aceasta ar putea creste, teoretic, la patru miliarde de euro, atunci cand toate actiunile din portofoliul FP vor fi listate. Omul lui Mugur Isarescu * 29 de ani, de profesie jurist, a ocupat pana an mai 2006 functia de consilier juridic-inspector an cadrul BNR. * Este doctorand al Academiei de Studii Economice si a urmat an Italia, Franta si SUA cursuri de perfectionare, an special an domeniile supravegherii bancare si criminalitatii economice. El face cit 1,5% din Romania Ce inseamna Logan pentru Romania? Investitii straine directe care s-au cifrat la 650 de milioane de euro din momentul preluarii Automobile Dacia de catre Renault si pina in 2005. Planuri investitionale preconizate sa ajunga la un total de un miliard de euro in orizontul de timp 2010. Continuarea activitatii a 188 de furnizori pentru Logan, dintre care 134 de furnizori externi si 54 in Romania. Vinzarea pe plan local a 158.352 de automobile in perioada septembrie 2004-iunie 2006 si exporturi de 96.405 de unitati in peste 40 de tari. Logan si Dacia, in general, inseamna 1,5% din Romania. Automobile Dacia a raportat in 2005 o cifra de afaceri de 1,2 miliarde de euro, echivalentul a 1,5% din PIB-ul Romaniei. Presupunind, prin absurd, ca actualul director general, Franois Fourmont (foto), in virsta de 57 de ani, cu aprobarea Consiliului de Administratie al Dacia si al proprietarului Renault, ar decide sa scoata definitiv Logan din productie, atunci piata auto romaneasca si-ar pierde ,,jumatatea'', pentru ca Dacia a obtinut cu ajutorul Logan o cota de piata de 38,9% in primul semestru din 2006. Mai mult, sistarea productiei, deci inclusiv a exporturilor, va conduce la eliminarea celui mai bine vindut brand romanesc in afara. Peste 12.500 de angajati ai Automobile Dacia si-ar pierde locurile de munca, iar numarul somerilor, incluzind angajatii furnizorilor, ar putea ajunge la 100.000 de persoane. Investitiile lui Siminel Andrei Desi inca tinar, Andrei Siminel este directorul general al NCH Advisors, administratorul fondului de investitii Broadhurst. Aceasta pozitie il face practic unul dintre cei mai mari jucatori de pe piata de capital din Romania, fondul pe care il conduce investind, inca din 1997, circa 300 de milioane de dolari. NCH are participatii la New Century Holdings prin fondul Broadhurst, cel mai mare detinator de spatii comerciale din Romania. De asemenea, Fondul detine printre altele, companiile Romarta, Winmarkt, Winmarkt Beta sau Valmetex si este minoritar la magazinele Unirea Shopping Center si Cocor din Bucuresti. Nu in ultimul rind, are participatii la Vel Pitar , Electroaparataj, Electrotehnoca, Otelinox, Asirom, UMED sau Imsat. Aceasta il face pe Andrei Siminel omul-cheie care poate influenta viata unui numar important de salariati, dar si actiunile companiilor de pe multe piete. Acum, investitorul se uita si la piata imobiliara, planificind construirea unui mall si a unor blocuri de apartamente. Au fost anuntate investitii in valoare de 300 de milioane de euro. De altfel, inca din 2002, Andrei a fost “creierul" primelor strategii de dezvoltare ale pietei de capital din tara, fiind factorul determinant in eliminarea rivalitatii dintre Rasdaq si Bursa de Valori Bucuresti.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din financiar

Top

Cauta-ti perechea