Angajatii firmelor private au mai putine zile de concediu decat cei care lucreaza la stat. Aceasta este concluzia unui studiu recent efectuat in randul angajatilor din tara noastra, care arata faptul ca angajatii companiilor private se bucura de mai putin de 21 de zile de concediu pe an, in timp ce cei care isi desfasoara activitatile in institutii de stat au liber pana la 30 de zile pe an.
Sondajele efectuate de catre Mednet Marketing Research Center si revista Primm- Asigurari & Pensii, in cursul lunii septembrie au aratat ca bugetarii au cu aproape 10 zile libere mai multe decat angajatii de la privat. Primii se bucura de pana la 30 de zile libere pe an in timp ce a doua categorie au doar maxim 21 de zile de concediu intr-un an.
Concediul de , nu mai putin de 20 de zile
Insa ce este concediul de odihna ? Concediul de odihna este un drept pe care salariatii, care lucreaza fie in , fie in firme din domeniul privat, il au garantat prin lege (Codul muncii si alte legi speciale). Conform acestor norme legale “concediul de odihna platit se efectueaza in fiecare an calendaristic, integral sau fractionat.
La cererea salariatului, concediul de odihna se poate efectua fractionat, cu conditia ca una dintre fractiuni sa nu fie mai mica de 15 zile lucratoare”. Pe langa concediul de odihna anual, salariatul mai are dreptul si la un concediu de odihna suplimentar, precum si la concediu platit evenimente familiale deosebite.
“Durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare. Aceasta perioada variind in functie de vechimea in munca a salariatului care solicita concediul, de domeniul de activitate in care isi desfasoara activitatea, tipul contractului de munca pe care il are sau de varsta”, explica avocatul Aura Bancila, citat de “Ziarul de Joburi”. In plus, conform legii, zilele care au fost declarate sarbatori legale si zile nelucratoare nu sunt incluse in durata concediului de odihna anual.
Vechimea in munca si in firma, criteriu pentru concediu
Criteriul vechimii in munca este luat in considerare atunci cand se determina durata concediului de odihna. Astfel, vechimea este perioada de timp lucrata pe care salariatii o implinesc in cursul anului calendaristic pentru care li se acorda concediul. Pentru salariatii incadrati in munca in timpul anului, durata concediului de odihna se stabileste proportional cu perioada lucrata de la incadrare si pana la sfarsitul anului calendaristic respectiv, in raport cu vechimea in munca.
Mai exact, tinerii in varsta de pana la 18 ani au dreptul la un concediu de odihna de 24 de zile lucratoare(se ia in considerare varsta pe care acestia au avut-o la data de 1 ianuarie din anul calendaristic respectiv), in timp ce salariatii care sunt incadrati in posturi cu fractiuni de norma, de 4 sau 6 ore pe zi, au dreptul la concediu de odihna cu durata integrala, corespunzator vechimii in munca.
“In cazul celor care au semnat contracte de munca cu timp partial, concediul se acorda in aceleasi conditii cu a salariatilor cu contracte de munca cu durata intreaga. Contractele de munca cu timp partial sunt acele contracte in baza carora salariatii nu pot avea o norma de lucru mai mica de doua ore pe zi”, spune avocatul Aura Bancila.
Iar in cazul salariatilor care din diverse motive au lipsit de la serviciu tot anul, concediul de odihna nu se mai acorda. Daca un angajat s-a aflat in concedii medicale si concedii fara plata care adunate au fost pe mai mult de un an calendaristic, insa pe parcursul a mai multi ani calendaristici, atunci respectiva persoana poate beneficia de un singur concediu de odihna, acordat in anul reinceperii activitatii.
Salariatii care au mai multe joburi au dreptul al concediu de odihna platit numai de la unitatea in care are functia de baza, iar in cazul in care normele de lucru sunt cate jumatate de norma, atunci zilele libere vor fi proportionale cu timpul lucrat.
Despre interuperea concediului si indemnizatie
Concediul de odihna este platit de angajator cu o indemnizatie care nu poate fi mai mica decat salariul de baza, respectiv decat indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva si prevazute in . Aceasta indemnizatie trebuie platita de angajator cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de plecarea in concediu.
Conform Codului muncii exercitarea dreptului la concediu de odihna poate fi intrerupta in cazul in care salariatul intra in concediu de maternitate sau este rechemat la lucru de catre angajator. In acest caz salariatii respectivi au dreptul la efectuarea restului de zile de concediu dupa incheierea activitatii respective, precum si la rambursarea tuturor cheltuielilor legate de efectuarea concediului in alta localitate (cazare, transport), egale cu sumele cheltuite pentru prestatia de care nu mai pot beneficia din cauza rechemarii.
Conform legislatiei in vigoare “indemnizatia nu se restituie daca concediul, o data inceput, a fost intrerupt, ci se va face o regularizare intre indemnizatia cuvenita zilelor de concediu neefectuate si salariul cuvenit pentru perioada lucrata dupa intreruperea concediului.
Angajatii romani au dreptul si la concediu de odihna suplimentar, dar si la concediu platit pentru evenimente familiale deosebite. Astfel un salariat poate solicita atunci cand se casatoreste 5 zile de concediu platit, atunci cand i se naste sau casatoreste un copil 3 zile, iar atunci cand in familie se intampla un deces, de asemenea 3 zile.
Salariatii romani mai au dreptul si la concediu fara plata . Astfel, acesta nu are voie sa depaseasca 90 de zile lucratoare anual (daca angajatul sustine examene sau se prezinta la concursuri in vederea obtinerii unui alt loc de munca) si poate fi acordat fara o limita temporala in cazul in care persoana respectiva are in ingrijire un , pe baza unor acte doveditoare din partea unui medic.
