48 de ore pe saptamana – la atat a fost stabilita norma maxima pentru muncitorii din spatiul Uniunii Europene, de catre Parlamentul European. Aceasta norma nu trebuie depasita nicicum de catre salariatii europeni, fiind stabilita de catre parlamentarii europeni care doresc mai multe masuri de protectie sociala pentru angajati.
Directiva votata de Parlamentul European a adus nemultumiri si proteste in randul angajatorilor europeni, insa le ofera lucratorilor o noua modalitate de a lupta cu sefii care isi obliga angajatii sa lucreze prea multe ore suplimentare . Astfel, cu doar cateva zile inainte de Craciun parlamentarii europeni au decis ca saptamana de munca sa nu depaseasca 48 de ore, prin votul acordat pe marginea raportului elaborat de socialistul spaniol, Alejandro Cercas, referitor la revizuirea directivei privind timpul de lucru saptamanal.
Conform Capital, “marul discordiei l-a constituit propunerea initiala a Comisiei Europene de revizuire a acestei directive, proiect insusit si de Consiliu (reuniunea sefilor de stat si de guvern din statele membre), care prevedea: mentinerea clauzei de „opt-out“ individual; definirea asa-numitelor parti inactive ale serviciului de garda (on-call) ca nefiind timp de munca, chiar si atunci cand lucratorul trebuie sa se afle la locul de munca; extinderea perioadei de referinta pentru calcularea mediei maxime a numarului de ore lucratoare de 48 de ore pe saptamana, de la patru la 12 luni, fara prevederi si garantii de siguranta. Prima clauza ar fi dat dreptul angajatorului sa prelungeasca durata maxima a timpului saptamanal de lucru, in baza unui acord voluntar si individual cu angajatul, indiferent de prevederile stipulate in contractul colectiv de munca . A doua se refera la impartirea timpului de lucru in perioade active si inactive. In cazul medicilor, spre exemplu, timpul petrecut in garda, in asteptarea preluarii unui nou caz, nu ar fi considerat timp de lucru. Aceasta prevedere vizeaza si alte categorii profesionale, cum ar fi: pompierii, politistii, meteorologii etc. A treia clauza urma sa conduca la marirea perioadei de referinta pentru calcularea timpului de lucru (48 ore/saptamana), inclusiv a orelor suplimentare, de la patru luni la 12 luni. Pana acum, in Romania, intervalul prelungit pana la 12 luni se negocia prin contractul colectiv de munca”.
Si cum nici una dintre clauze nu a fost votata de majoritatea pralamentara europeana, a fost votata masura mentinerii programului maxim de lucru la 48 de ore/saptamana si extinderea perioadei de referinta pentru calcularea mediei maxime a numarului de ore lucratoare de 48 de ore pe saptamana de la patru luni la sase luni.
Daca in alte tari europene precum Marea Britanie si Franta, masura votata de europarlamentari a fost primita cu optimism si bucurie in tara noastra.
Vicepresedintele Blocului National Sindical (BNS), Ovidiu Jurca, a declarat pentr Capital ca votul final este o mare victorie, chiar daca au aparut mici ajustari functionale, legate de marirea perioadei de referinta. „Acest lucru nu elimina dreptul la negociere al partenerilor sociali, iar in Romania exista ramuri in care intervalul legal de referinta se prelungeste chiar si la noua luni“.
Se pare insa ca vor exista si probleme, odata cu adoptarea si viitoarea aplicare a acstei legi, grupurile politice si presa europeana atragand atentia asupra faptului ca medicii si pompierii din Europa sunt nemultumiti de aceasta masura.
Si in Romania noua masura ridica problema programului dina ceste institutii care asigura permanenta si servicii de urgenta. Raed Arafat, sub-secretar de stat la Ministerul Sanatatii si fondator SMURD a declarat pentru Capital ca “Directiva creeaza nevoi in plus de personal. Va trebui sa reducem, in mod semnificativ, timpul de lucru al personalului medical si sa crestem numarul de medici din sistem. Problema este ca nu avem de unde sa aducem anestezisti , neurochirurgi sau specialisti in medicina de urgenta. Un al doilea efect este diminuarea castigurilor medicilor, care isi asigurau o parte semnificativa din garzile platite. Acum, aceste garzi vor trebui sa se incadreze in cele 48 de ore saptamanal. La noi programul unui medic este de 35 de ore saptamanal, la care se adauga, in medie, 24 de ore de garda pe saptamana”.
Parerile sindicalistilor, respectiv angajtorilor cu privire la aceasta Directiva a Parlamentului European sunt impartite. Irinel Patrichi, inginer pe un santier de constructii, marturiseste ca aceste masuri nu-l vor afecta prea mult:”noi muncim cat avem lucrari, iar cand ai o lucrare nu poti ca intr-o zi in care afara e bine la ora 4 sau 5 sa-ti iei haina din cui si sa pleci ca s-au terminat cele 48 de ore”, marturiseste acesta.
Ovidiu Jurca, vicepresedinte Blocului National Sindical considera, intr-o declaratie acordata revistei Capital ca “Directiva privind timpul de lucru ramane asa cum este, cu mici ajustari functionale. Niciun lucrator nu poate lucra mai mult de 48 de ore pe saptamana, total care cuprinde si orele suplimentare. In cazul celor care cumuleaza mai multe contracte de munca, vor fi anulate cele care depasesc acest maxim de ore permis saptamanal. Daca nu se va respecta, angajatorul va fi sanctionat. Trebuie insa adoptat un text de lege, in acest sens, in Romania. In felul acesta, se va mari numarul orelor de munca scoase pe piata si se va diminua somajul”.
In plus, un program clar stabilit ii ajuta pe angajati sa se echilibreze, petrecand mai mult timp cu familia. Acest lucru este subliniat si de Adriana Ticau, membra a Grupului Socialist al Parlamentului European, care precizeaza pentru Capital ca “Respectul fata de angajat implica stabilirea unui timp de lucru si a unui timp de repaus care sa-i permita acestuia sa se odihneasca si sa isi petreaca suficient timp cu familia. Nici un angajator nu trebuie sa poata cere unui angajat sa lucreze mai mult de 48 de ore pe saptamana”.
