IT & C

Veninul de sarpe va omori si cancerul

Este o arma mortala , rafinata pe parcursul a 100 de milioane de ani. Ucide zeci de mii de oameni an de an, dar, gratie noilor cercetari, veninul sarpelui poate naste leacuri pentru si mai multi pacienti. Ca pradatori, serpilor le lipsesc citeva atribute-cheie: nu au picioare cu care sa urmareasca vinatul, nici labe pentru a-l trinti la pamint si nici gheare cu care sa-l inclesteze. Dar nici una dintre aceste deficiente nu cintareste prea mult, intrucit evolutia le-a inzestrat pe reptile cu cea mai eficienta arma: veninul. Cu aceasta arma, cele citeva sute de soiuri de serpi veninosi pot omori sau pot slabi prada inainte ca ea sa poata sa evadeze. Pe viitor insa, substanta otravitoare letala poate ajuta la tratarea cancerului, a epilepsiei sau a Alzheimerului, informeaza publicatia “Popular Science”. La nivel general, oamenii de stiinta cad de acord asupra modului in care au evoluat glandele veninoase. Consensul nu se rasfringe insa si asupra otravurilor. Unii cercetatori cred ca veninul este compus din proteine modificate din saliva serpilor, proteine care functionau deja pentru a dobori si pentru a digera vinatul. Altii cred ca abilitatea de a produce venin a evoluat independent in rindul a diferite specii de serpi. Dar omul de stiinta australian Bryan Fry, unul dintre cei mai mari experti din lume in domeniu, are o alta teorie. El a descoperit, cu ajutorul analizei ADN, ca majoritatea proteinelor si enzimelor intilnite in veninuri se aseamana fidel cu substante gasite in alte parti ale corpului unui sarpe, cum ar fi ficatul sau organele digestive. Genele care controleaza producerea acestor substante in alte organe au ajuns sa fie activate cumva in glandele salivare. Aici, ele produc substante care, odata modificate si rafinate, le permit serpilor sa-si omoare prada intr-un mod mult mai eficient. Fry crede ca aceasta functie a aparut o singura data, cu mai bine de 100 de milioane de ani in urma, la unul dintre cei mai timpurii stramosi ai serpilor moderni. S-a imprastiat apoi printre ceilalti, dar s-a dezvoltat la maximum la doar cele trei familii considerate acum veninoase. Veninul, in alte cuvinte, este mai batrin decit serpii insisi. Este greu de crezut astfel cum substante proiectate atit de bine pentru a ucide pot fi de folos si in medicina, dar acest lucru a fost demonstrat. Prima substanta cu uz medical extrasa din veninul unui sarpe a venit de la o vipera braziliana, “Bothrops jararaca”, in 1949. Veninul ei dilata vasele de singe si face ca prada sa-si piarda tensiunea arteriala, reactionind mai incet sau chiar prabusin-du-se. S-a creat, in cele din urma, fundamentul pentru medicamentele numite “inhibitori ACE”, folosite pentru reglarea tensiunii arteriale. Un alt medicament util impotriva afectiunilor sangvine provine de la o vipera malayeziana. In forma sa pura, veninul ei face ca vinatul sa moara de hemoragie acuta, stopind coagularea singelui. La oameni, el trateaza cheagurile de singe. Veninurile serpilor actioneaza de obicei asupra unor anumite tipuri de celule, ceea ce a generat cercetari importante in lupta cu cancerul. Medicamentele folosite la chimioterapie cauzeaza numeroase efecte secundare nedorite pentru ca nu fac diferenta dintre celulele canceroase si cele sanatoase. Acum insa, experimentele utilizeaza veninul sarpelui pentru a distruge doar acele vase de singe ce poarta substante nutritive inspre tumoare, “infometind-o pina la moarte”. Totodata, numeroase neurotoxine (forme de venin care se fixeaza pe sistemul nervos) inhiba sau blocheaza complet activitatea nervoasa, fiind importante tinte de cercetare pentru boli precum epilepsia, ce antreneaza o prea mare activitate electrica a creierului, pentru tratarea durerii sau pentru spulberarea dependentei de droguri. Pe de alta parte, alte substante gasite in veninul de sarpe stimuleaza cresterea de noi neuroni si pot fi de folos in eradicarea unor boli de genul Alzheimer , care omoara neuronii din creier. Din pacate, transformarea veninurilor in medicamente poate consuma foarte mult timp, intrucit ele contin numerosi compusi. In multe cazuri, veninul provenit de la un singur sarpe are efecte extrem de diverse. De exemplu, din substanta otravitoare a mocasinului siberian oamenii de stiinta au extras trei enzime aproape identice din punct de vedere chimic, exceptind nivelul lor de aciditate , dar care actioneaza foarte diferit. Cele cu nivelul de aciditate redus inhiba coagularea singelui, pe cind cea cu surplus de acid distruge celulele rosii din singe. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele