IT & C

Saturn se invarte mai repede decat estimasera astronomii

Masuratorile facute de sonda Cassini schimba total teoriile savantilor despre aparitia marilor planete gazoase, noile descoperiri sugerand ca acestea s-au format in numai cateva mii de ani si nu in mai multe milioane, cum se credea. Inca de la primele imagini trimise spre Pamant de Voyager 1, astronomii au stiut ca forta centrifuga ce apare ca urmare a rotatiei planetei Saturn este atat de puternica incat imprima planetei o forma ovoida, turtita la poli, si de aceea planeta imprastie in jurul Ecuatorului un imens cerc de gaze, pe care noi il numim „inelele lui Saturn". Acum, pe baza masuratorilor trimise de sonda Cassini, doi astronomi au reusit sa determine ca o rotatie completa a acestei planete dureaza numai 10 ore si 32 de minute, cu 7 minute mai putin decat masuratoarea din 1980, realizata pe baza fluctuatiilor undelor radio masurate de Voyager, si cu 15 minute mai putin decat primele masuratori facute de Cassini, in 2006. Cei doi astronomi care indraznesc sa contrazica atat de categoric masuratori facute in urma cu doar un an sunt John D. Anderson, de la Global Aerospace din Altadena, California, si Gerald Schubert, de la Universitatea California, din Los Angeles. Ambii sunt americani, ambii colaboreaza cu NASA. Ca sa fie siguri, ei au luat in considerare toate masuratorile anterioare efectuate in legatura cu planeta Saturn, trimise atat de navetele Voyager 1 si 2, cat si de sonda Pioneer 11, inclusiv cele privind viteza vanturilor si modul in care fenomenele meteo locale influenteaza concret forma planetei si a inelelor sale. De fapt, dupa cum au declarat cei doi revistei „New Scientist", ei s-au bazat exact pe distorsiunile planetei pentru a calcula o viteza de rotatie care sa corespunda tuturor determinarilor anterioare. Bazandu-se pe masuratorile gravitationale facute de Cassini, cei doi americani au estimat cum se distribuie masa planetei si cat de maleabila este ea. Un alt savant, Morris Podolak, de la Universitatea din Tel Aviv, Israel, spune ca, daca aceasta viteza de rotatie este chiar atat de mare cat spun americanii, atunci miezul planetei ar putea fi mai mic decat cel presupus pana acum. Nu stim cat de mic este centrul solid Din observatiile si masu­ratorile facute pana acum, savantii nu pot spune sigur daca Saturn are un miez „tare" sau nu, sau cat de mare este acesta. E putin probabil ca toata planeta sa fie formata exclusiv din gaze, chiar daca acestea se comprima sau se dilata impresionant de mult. Raza planetei Saturn variaza intre 60.268 si 54.364, in functie de temperatura. Gazele atmosferei saturniene se distribuie mai aproape sau mai departe de axa de rotatie, proportional cu fluctuatiile gravitationale. Pana acum se credea ca centrul dens al acestei planete este cam cat 10 pana la cel mult 20 de planete Pamant, dar noile masuratori lasa putin in ceata aceste estimari. Desi aparent nu e foarte important, astronomii spun ca o intreaga teorie care explica modul in care se formeaza planetele in Univers poate fi rasturnata de acest „cui al lui Pepelea". Pana acum se considera ca marile planete gazoase se formeaza in jurul unui miez tare, prin adaugarea de gaze, care sunt culese din jur, intr-un interval de cateva milioane de ani. Daca Saturn nu are miez „tare" sau are unul foarte mic, atunci o alta teorie pare mult mai probabila, si anume teoria „discului instabil". Aceasta spune ca planetele se formeaza rapid, intr-un interval de cel mult cateva mii de ani, prin concentrarea unui nor de gaze care se prabuseste in el insusi. Miscarea de roatie ii da initial o forma de disc, iar ulterior discul se transforma intr-o sfera, din ce in ce mai densa, sub presiunea gravitatiei. In cadrul acestei teorii, miezul solid apare mai tarziu si nu poate fi prea mare. Structura gazoasa, dar complet inghetata Saturn este singura pla­neta din Sistemul Solar care are densitatea mai mica decat apa, avand in medie 0.69 g/cm³, fata de 1 g/cm³, cat masoara apa. Cu toate acestea, fiind mult mai mare decat Pamantul, Saturn cantareste cam cat 95 de planete ca a noastra. Miezul acestei planete ar putea avea peste 11.700°C, ceea ce inseamna ca Saturn radiaza de 2,5 ori mai multa energie decat primeste de la Soare. Mecanismul de producere a acestor temperaturi extreme, numit mecanism Kelvin-Helmholtz, este de fapt o compresie lenta gravitationala. Unii savanti spun ca si caderea ploilor de heliu ar putea incinge planeta, din cauza frecarii dintre picaturile de heliu si atmosfera de hidrogen. Atmosfera planetei Saturn are diferite compozitii, in functie de distanta fata de suprafata aparenta a miezului tare. Astfel, pana la o inaltime de 10 kilometri, inelele sunt din ace de apa inghetata, avand o temperatura medie de - 23°C. Apoi urmeaza un strat de pulbere de gheata de hidrosulfit de amoniu, aflat la temperatura de - 93°C si gros de 50 de kilometri. Urmatorul strat masoara 80 de km, are temperatura de -153°C si este alcatuit din amoniac inghetat. Restul atmosferei este formata din hidrogen si, in mica masura, din heliu. De ce sonda Cassini – Huygens? Distanta medie dintre Saturn si Soare este de 1.400 milioane de kilometri, ceea ce face ca planeta sa aiba nevoie de 29,5 ani pamanteni pentru a completa o rotatie completa in jurul Soarelui. Planul orbitei pe care Saturn isi executa miscarea de revolutie este inclinat cu 2.48° fata de cel al orbitei Pamantului. Sonda trimisa de oameni pana la Saturn a primit numele unor astronomi care i-au studiat miscarea cosmica. Istoria spune ca primul pamantean care a observat inelele lui Saturn a fost Galileo Galilei, in anul 1610. Pentru ca telescopul sau era inca primitiv, savantul italian nu a interpretat corect ceea ce a vazut. Astfel, intr-o scrisoare adresata Ducelui de Toscana, Galilei nota : „Planeta Saturn nu este singura. Ea este compusa din trei bucati, care aproape se ating una pe alta, avand planeta mare la mijloc". Se pare ca, in anul 1612, planul inelelor lui Saturn era orientat direct spre Terra si de aceea inelele nu se mai vedeau aproape deloc. Atunci, stupefiat, Galilei se minuna : „Ce-o fi facut Saturn? Oare si-a inghitit din nou copiii?" Dar in 1613, „lateralele" au aparut din nou, incurcandu-l pe savant. Cel care a intuit ca este vorba de un inel a fost Christian Huygens, in anul 1655, dar ce-i drept el a beneficiat de un telescop mult mai bun decat Galileo Galilei. Apoi, in anul 1675, Giovanni Domenico Cassini a determinat ca inelul este, de fapt, un ansamblu de inele, cu spatii intre ele. Ce stim noi despre Saturn Saturn, a sasea planeta de la Soare si a doua ca marime, dupa Jupiter, a fost botezat dupa zeul roman Saturn, care este de fapt titanul Cronos, din mitologia greaca . Alaturi de Jupiter, Uranus si Neptun, Saturn este una dintre planetele gigantice de gaz, numite planete Jovian. Este format in primul rand din hidrogen (93,2%) si heliu (6,7%), dar are si alte elemente «ratacite», mai ales in miez, unde se presupune ca exista si alte gaze inghetate, plus roca, dar nu se stie in ce proportie. Atmosfera de pe Saturn este foarte agitata, vanturile avand in mod uzual viteze de 1.800 de kilometri pe ora, mult peste oricare alta planeta cunoscuta de noi. Inelele de gaz, care ii dau aspectul atat de deosebit, sunt formate mai ales din gaze sub forma de ace de gheata, dar si din particule de praf si chiar unele roci de dimensiuni mici. Dupa cate stim noi, planeta are 60 de sateliti naturali, iar Titan, cel mai mare dintre ei, are un diame­tru mai mare decat planeta Mercur si este singurul satelit cunoscut care are o atmosfera proprie. Saturn, in Astrologie Saturn este planeta aso­ciata zodiei Capricornului, iar din punct de vedere astrologic este planeta restrictiilor si a limitarilor. Acolo unde Jupiter dezvolta, Saturn intotdeauna restrange. Totusi, in ciuda faimei de planeta "a depresiilor" de care se bucura, despre Saturn mai corect ar fi sa spunem ca ne reaminteste responsabilitatile pe care le avem si limitele intre care ne desfasuram viata, obligandu-ne sa facem ordine, sa structuram mai bine, pe baze solide, tot ce intreprindem. Din punct de vedere al interpretarii astrale, Saturn e pentru oameni ca un tata pentru copiii sai, intrucat impune disciplina, reguli si restrictii care ne ordoneaza viitorul. Cum Saturn face o rotatie completa in jurul Soarelui in 29,5 ani, cam o data la sapte ani el se afla intr-o pozitie-cheie din punct de vedere astrologic. In plus, tranzitul planetei prin fiecare zodie aduce nativilor cate doi ani si jumatate plini de incercari si obstacole, care ii maturizeaza si le structureaza viata. Cei mai multi resimt aceste intervale, care se succed cam o data la 30 de ani, drept lectii dure de viata, in care acumuleaza intelepciune prin incercari grele, frustrante si obositoare. Multi astrologi interpreteaza trecerea planetei Saturn printr-o incetinire a timpului, in sensul ca evenimentele ce au loc in cei doi ani se deruleaza cu incetinitorul, oferindu-ne posibilitatea sa analizam temeinic si sa luam cele mai potrivite decizii. In acest interval, cea mai buna atitudine este acumularea de energie si refacerea fortelor pentru anii care vor veni. Chiar daca cei din jur par sa fie indiferenti fata de problemele noastre si in ciuda neintelegerilor sau ghinioanelor care se tin lant, trecerea planetei Saturn ne da forta interioara si ne ajuta sa devenim mai intelepti. Cu ajutorul acestei planete invatam sa fim mai responsabili si sa ne asumam greselile, facand o curatenie generala in proiectele de anvergura. De la 1 noiembrie 2006, Saturn se afla in zodia Leului si va trece in zodia Fecioarei abia in 2009. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele