Salturile evolutive ale limbajului

Modul in care limbajul evolueaza pare sa copieze modul in care apar noi specii: prin modificari bruste datorate in principal necesitatilor de a descrie si de a face fata unor noi situatii. Ideea ca limbajele evolueaza in salturi, mai degraba decat gradual, nu e noua, ea asemanandu-se evolutiei in salturi a speciilor, in biologie. Ideea insa este controversata in ambele domenii. Cativa cercetatori din Marea Britanie au incercat sa creeze un model matematic care sa surprinda modul in care evolueaza limbajele. Oamenii de stiinta, condusi de biologul Quentin Atkinson si matematicianul Mark Pagel de la Universitatea Reading, au facut o analiza a anumitor cuvinte-cheie din cele trei mari familii de limbi existente: Indo-european, Bantu si Austronezian. Ca si in cazul speciilor, modificarile din cadrul limbilor pot fi depistate prin intermediul destinului anumitor cuvinte, precum mutatiile in anumite gene cheie pot sa dea seama de istoria unei specii. Cuvintele alese de cercetatori se refera fie la numere sau parti ale corpului, care se modifica foarte putin de-a lungul timpului si care foarte rar sunt imprumutate, constituindu-se, astfel, in indicii foarte bune pentru actualul experiment. Spre exemplu, se pot observa anumite asemanari luand cuvantul ‘apa’: in engleza – water, in germana – wasser, in rusa – voda, precum si hititul – watar. Analiza acestor cuvinte a permis cercetatorilor sa simuleze matematic evolutia sub forma unui copac cu un trunchi comun din care pornesc multiple ramuri aratand cum limbajele se dezvolta precum ramurile din ramuri mai mari. Spre exemplu, limba engleza se dezvolta in momentul in care triburile de saxoni ajung de pe continentul European pe insulele britanice, separandu-se de triburile germanice care le constituie obarsia. Cercetatorii au ajuns astfel la concluzia ca limbile care au o linie de evolutie intretaiata de mai multe ramuri care se dezvolta din ele (desemnate in cercetare prin puncte), sunt si cele care au o variatie de-a lungul timpului mai mare, modificandu-se mai repede. Analiza sugereaza ca modificarile au loc in momentul in care diferite populatii se desprind din corpul comun al descendentei pentru a migra in alte zone, ceea ce duce la noi provocari transparente in modificari de limbaj. Spre exemplu, limbile din familia Bantu au cunoscut modificari in proportie de 31% in momentul incare populatiile s-au indepartat de trunchiul comun. Un alt bun exemplu ar putea sa fie si engleza-americana care se dezvolta (chiar daca nu intr-o limba cu totul noua) plecand de la migratia unor locuitori din insulele britanice. Oamenii de stiinta au catalogat aceste studii drept un foarte frumos exemplu de interdisciplinaritate in care modele matematice pot fi aplicate unor structuri atomice cheie din diferite domenii: gene, cuvinte si chiar idei. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro