IT & C

Internetul, o afacere care va ajunge la 9 milioane de euro in 2007

Piata s-a dublat in 2006 si va creste cu 50 la suta in 2007, dar instrumentele de masurare a traficului si eficientei nu au fost inca puse la punct. Publicitatea pe site-urile romanesti e din ce in ce mai multa si ar putea ajunge la un volum de 8,5-9 milioane de euro net anul acesta, afirma majoritatea specialistilor in media buying, desi nimeni nu poate spune cu precizie cati utilizatori de internet sunt in Romania. Din fericire, primele date oficiale referitoare la numarul de vizitatori si pagini afisate urmeaza sa apara in septembrie. La sfarsitul lui 2006, Trafic.ro, serviciu de masurare a popularitatii site-urilor, ajunsese sa raporteze 7 milioane de utilizatori unici de internet pe luna. In martie 2007, urma bomba: utilizatorii unici de internet erau, conform aceluiasi Trafic.ro, numai 3,5 milioane. Dar, de data asta, pe saptamana. Vestea exploda pe diferite bloguri de internet si comunicare, cu comentarii deloc magulitoare la adresa serviciului mentionat. Cati romani intra pe internet, in ultima instanta? Intrebarea avea si are sens nu numai legat de banii din ce in ce mai multi care se vehiculeaza pe acest mediu de comunicare, dar si in conexiune cu nivelul general de trai si altele. Diferenta pornea, simplificand lucrurile, de la faptul ca in Romania exista si oameni care intra rar pe internet, deci se contabilizeaza la luna, dar nu si la saptamana. Reprezinta ei o miza pentru advertiseri? Ce public obtii pe internet? In realitate, lucrurile nu sunt atat de scapate de sub control. Cele 5,5 milioane cheltuite in 2006 pe bannere au avut o destinatie mult mai precisa decat sugereaza cifrele comunicate de Trafic.ro. Daca situatia nu e clara in privinta totalului, instrumentele de masurare a expunerii (numarului de afisari de banner) pe un anumit site sunt cele mai precise din intreaga mass-media. Statisticile de internet iti arata, la diferenta de doar cateva ore de la vizita cuiva, aproape persoana fizica pe care ai avut-o drept client. Afli nu doar volumul traficului, ci si aria geografica din care provine acesta (fie ea Bucuresti, Giurgiu sau Erevan), cate ceva despre conexiunea si calculatorul vizitatorului, numarul de pagini accesate de una si aceeasi persoana pe un site si asa mai departe. Uneori, poti sti chiar institutia (sau in general, conexiunea) de pe care a vazut persoana respectiva o anumita pagina, ca sa nu mai vorbim de ora si numarul de secunde sau minute petrecute pe pagina respectiva. Cu alte cuvinte, Trafic.ro nu poate spune, din varii motive, cati romani intra in total pe site-urile sale, dar ofera date relevante cu privire la un singur site. E vorba cel putin de numarul de vizitatori unici si de cel al paginilor rasfoite de acestia, de doua-trei ori mai mare. Ce se vinde si cum se vinde pe internet? Vanzarea la CPM (cost per mille, echivalentul cost per thousand din ziare si reviste) este cea mai raspandita modalitate de generare de venituri pe Net. Ea se refera la o mie de afisari de banner, pentru care site-ul pe care a fost pus bannerul primeste intre 10 si 25 de euro la rate card sau, cu aproximatie, intre 6 si 15 euro net. La astfel de tarife, internetul pare o gaina cu oua de aur in Romania, fiindca un site de top 10 poate ajunge la 15 milioane de pagini afisate pe luna, ceea ce inseamna venituri de 100-200 de mii de euro net. In realitate, insa, doritorii de reclama pe Web si bugetele acestora nu ajung sa acopere toate paginile afisate. Altfel spus, numai un procent arbitrar, posibil de 30 la suta, din paginile vizionate au si bannere, ceea ce inseamna ca veniturile reale ale unui site cu 15 milioane de afisari pe luna se duc undeva catre 30-50.000 de euro net. Dincolo de trafic, veniturile depind si de targetul site-ului. Datele ARBOmedia, regia de vanzari care lupta pentru locul I ca volum de reclama cu Boom, arata ca advertiserii cei mai interesati de internet provin din telecomunicatii, finante-banci, industria auto, IT, turism, carora li se adauga, ca mai nou-veniti, FMCG (hrana, frumusete si ingrijire , bauturi), magazine on-line si zona b2b (business to business – servicii gen curierat, cursuri de management etc.). Exista un profil usor de intuit al utilizatorului de internet, deci al celui la care ajunge reclama, pe care ARBOmedia l-a confirmat prin studiile interne: 25-34 de ani, cu educatie universitara, posesor de card VISA/Mastercard, cu experienta pe Web, de unde isi ia si informatia. Desigur ca acest public ideal pentru reclama se declina in functie de site. Totusi, cati romani intra pe internet? Studiul National de Audienta (SNA), comandat si platit de agentiile de publicitate si grupurile de presa scrisa, include o cifra obtinuta prin cercetare cantitativa (sondaj), pe un esantion relevant: 3,7 milioane de romani cu varste cuprinse intre 14 si 64 de ani, conform valului SNA iulie 2005-iulie 2006. Dincolo de cresterile posibile in ultimele 10 luni, cifrele Trafic.ro sunt mai mari in primul rand fiindca metodologia e cu totul diferita: serviciul inregistreaza vizitele prin intermediul unui cod inserat in site-uri, ceea ce inseamna ca el obtine accesarile de pe un anume calculator, printr-un anumit browser. Trafic.ro sau alte instrumente asemanatoare nu pot spune daca de pe acelasi calculator au intrat doua persoane – caz in care cele doua se contabilizeaza ca un singur utilizator – sau, dimpotriva, daca una si aceeasi persoana a intrat pe site-ul respectiv o data prin internet Explorer si, a doua oara, prin Firefox, caz in care persoana ar putea fi contabilizata ca doi utilizatori. Situatia este mai complicata atunci cand unul si acelasi utilizator acceseaza acelasi site dimineata, de la serviciu, si seara, de acasa (contabilizat ca doi) sau daca are o conexiune gen Zapp, in care IP-ul (sirul de cifre care identifica utilizatorul) e dinamic, adica se schimba de la o conectare la alta. Pentru a tine socoteala accesarilor, Trafic.ro si alte servicii de acest tip lasa un anumit tip de „urme" in calculatorul fiecaruia (asa-numitele cookies), „urme" care nu cauzeaza niciun fel de necazuri, dar utilizatorii foarte scrupulosi le-ar putea sterge impreuna cu altele, potential periculoase. Mai mult, masurarea audientei prin astfel de mijloace nu spune nimic despre o persoana care, in timpul unei zile, a vizitat cateva site-uri. Daca persoana respectiva a trecut de la Neogen.ro la Softpedia.ro, iar apoi la Adevarul.ro, e „vazuta" ca trei utilizatori diferiti. Fara a deranja in mod direct advertiserii, fenomenul, numit duplicare a audientei sau cross readership, afecteaza totalul. Cifrele SNA sunt destul de aproape de cele oferite de Banca Mondiala: 208 utilizatori de internet la mia de locuitori, ceea ce duce la aproximativ 4,5 milioane pentru intreaga populatie. Cifre oficiale Cheltuielile nete pe reclama pe internetLa sfarsitul verii trecute, una din marile companii de internet din Romania, Netbridge, suferea o lovitura serioasa prin plecarea general managerului Orlando Nicoara si a unei echipe de aproximativ 15 angajati la nou-creata divizie de internet a lui Adrian Sarbu, Media Pro Interactiv. Netbridge detine, printre altele, Boom, cel mai mare broker de reclama pe Net la vremea respectiva, ajuns intre timp de la peste 50 la suta la putin sub 30 la suta din piata, dar si Trafic.ro. Aproape imediat dupa aceasta schimbare, Biroul Roman de Audit al Tirajelor lansa ideea unui sistem de audit al traficului de internet, independent – spre deosebire de Trafic.ro – de media buyeri si unanim acceptat de industrie. A fost organizata o licitatie pentru executantul proiectului, iar castigatorul desemnat a fost Spring GmbH, o companie cu rezultate bune in diferite tari europene. Conform directoarei generale a BRAT, Arina Ureche, primele teste tehnice urmeaza sa inceapa peste cateva zile, iar rezultatele masuratorilor urmeaza sa fie furnizate incepand din iunie. Industria va avea astfel cifre solide, corespunzatoare dublarii pietei care a avut loc in 2006 fata de 2005, dar si estimarilor de crestere cu peste 50% in 2007. Cati bani se fac din internet? Cotele de piata ale media buyerilor pe internetDincolo de magazine virtuale, servicii cu plata si altele, reclama pe internet a insemnat in 2006 cheltuieli de 5,5 milioane de euro, iar prognozele pentru 2007 se opresc in jurul a 8,5-9 milioane de euro. Piata a fost mai mult decat dubla in 2005 fata de 2004, cand veniturile au fost de 2,4 milioane. In 2001, tot internetul insemna un simbolic 100.000 de euro, adica veniturile din advertising ale unei reviste ca „Unica" sau „Avantaje" pe doua luni. Chiar la cresteri spectaculoase de acest tip, internetul detine doar cateva procente din totalul cheltuielilor de reclama, care era estimata de specialisti la peste 350 milioane de euro net in 2006. Cresterile la gradul de penetrare a internetului, ca si viteza de raspandire a conexiunilor bune (broadband) sunt spectaculoase in Romania, de peste 40 la suta in a doua jumatate a anului trecut in al doilea caz. Cu alte cuvinte, toate premisele sunt create pentru ca anii urmatori sa insemne sporiri importante ale veniturilor din reclama pe Web si, deci, prosperitate pentru site-urile care vand spatiu de bannere. Precizia cu care poate fi directionat mesajul publicitar, dar si bugetele mici fata de TV incluse in campaniile de internet constituie principalele atuuri ale noului mijloc de comunicare in batalia pentru banii advertiserilor. Cine se umple de bani? Veniturile din afisari de bannere, care cresc spectaculos in acesti ani, se vor plafona nu peste multa vreme. Metoda de a contabiliza eficienta , in functie de numarul de afisari (adica la CPM, cost per mille, prin urmare pe mia de pagini accesate), este asemanatoare cu aceea din presa scrisa, dar specificul internetului, mai ales de la aparitia Web 2.0, este altul. Anul trecut, magnatul Rupert Murdoch cheltuia 580 milioane de dolari pe MySpace.com si recunostea ca nu stie foarte exact cum functioneaza sau incotro vrea sa-l duca, dar are ideea clara ca bine cunoscuta retea de site-uri personale trebuie sa fie cel mai mare vehicul de marketing din lume. Cu alte cuvinte, pe MySpace poate avea loc promovarea virala – sau explicita - a unor produse destinate tinerilor, de felul muzicii, al filmelor sau al altor forme de entertainment. Este vorba de o activitate asemanatoare mai curand cu PR-ul decat cu advertisingul clasic, cu rezultate greu de cuantificat. In timp ce in presa scrisa reclama mascata (asa-numita „publicitate fara P", adica fara un marcaj ca atare) este unanim blamata, pe internet promovarea de toate felurile nu numai ca e permisa, dar nici nu starneste oprobriu, la fel cum Uniunea Europeana incurajeaza plasarea de produse in seriale si filme. E posibil ca in viitor astfel de actiuni sa poata fi cuantificate prin intermediul asa-numitului „cost pe tranzactie", cu alte cuvinte, prin plata in functie de numarul de produse vandute in urma unei campanii de marketing de acest tip. In orice caz, modelul vanzarii in functie de mia de afisari scartaie pe termen lung. Prea putini dintre cei care deschid pagina in care exista bannerul il recepteaza pe acesta si doar intre 1 si 3 la suta din ei dau un clic pentru a trece in site-ul de care este legat. Dincolo de diferitele mesaje incluse in diferite tipuri de continut – fie virale sau nu -, eficiente si interesante ar putea deveni site-urile de comunicare ale companiilor. Internetul este ieftin ca suport, deci banii pot fi investiti in idee si actualizari ritmice, cu bune sanse de succes.
  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele


Citeste pe divahair.ro

Top

Cauta-ti perechea

Sfatul expertului