IT & C

Internetul ne-a intrat in Europa

Daca acum trei ani depaseam doar Albania, acum sintem pe primul loc in Europa de Est la Internet in banda larga. Numarul de conexiuni s-a dublat anul trecut, ceea ce ne plaseaza deja peste media ultimelor zece tari intrate in UE.

Unul dintre principalele motive a fost expansiunea retelelor de cartier. In acelasi timp, a crescut si numarul utilizatorilor care se conecteaza la retea folosind telefoanele mobile, iar legaturile prin fibra optica au crescut de patru ori doar intr-un an.

La finalul anului trecut, Autoritatea de Reglementare in Comunicatii a numarat aproape 1.000 de furnizori de Internet, dintre care aproape o treime furnizeaza servicii de mare viteza. In 2003, numarul lor era de 230.

Romanii au prins gustul download-ului foarte rapid
Dependenti de viteza pe Internet

Numarul conexiunilor la Internet in banda larga s-a dublat anul trecut, iar in Europa de Est sintem pe primul loc, chiar daca acum trei ani depaseam doar Albania.

Rata de penetrare totala a Internetului in Romania, de 8,46%, este compusa din Internet in banda larga (3,47%) si Internet in banda ingusta (4,99%), conform raportului anual al Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii (ANRC).

Accesul la Internet in banda ingusta include conexiunile operatorilor mobili prin intermediul GPRS/EDGE in cadrul abonamentelor de telefonie mobila, iar serviciul de acces la Internet in banda larga presupune accesul la un transport al datelor de cel putin 128 kbps.

In ceea ce priveste accesul dial-up comparativ cu accesul dedicat, daca la sfirsitul anului 2003 numarul total de conexiuni la Internet era de 498.534, din care 448.572 prin dial-up si 49.962 prin acces dedicat, la sfirsitul lui 2005 existau 1.829.484 de conexiuni (1.327.789 dial-up si 501.695 acces dedicat). Serviciul de acces dedicat permite accesul permanent la Internet, 24 de ore din 24, printr-o linie rezervata exclusiv acestui scop.

Dupa cum se poate observa, numarul de conexiuni dedicate a depasit, in 2005, numarul total de conexiuni la Internet din 2003.

Retelele de cartier, pe val

La sfirsitul anului trecut existau, in Romania, 751.060 de conexiuni in banda larga, cresterea inregistrata fata de aceeasi perioada a anului 2004 fiind de 96,2%. Se constata o crestere foarte mare a conexiunilor in banda larga si, ceea ce este mai important, avem infrastructuri alternative care cresc proportional, ne-a declarat Dan Georgescu, presedintele ANRC.

Acesta a precizat ca tehnologia dominanta este cablul, care in termeni de cota de piata a crescut, dar in termeni de ritm de crestere este devansata de tehnologia ADSL, fibra optica si mai ales de tehnologia cu cea mai mare crestere - cablul UTP/FTP (retele de cartier).

Retelele de cartier se consolideaza ca ISP-uri si au crescut de 9 ori in ultima perioada de raportare, spune Georgescu.

Internetul fara fir creste greu

Presedintele ANRC sustine ca tehnologia wireless este ceva mai putin dezvoltata, dar spera la o crestere importanta dupa acordarea licentelor WiMAX.

Avem avantajul ca sintem una dintre putinele tari cu citeva sute de mii de utilizatori activi de broadband mobil (la Zapp). Daca adunam si aceste conexiuni, avem cea mai mare rata de penetrare la broadband din Europa de SE, ceea ce este o realizare daca tinem cont ca acum trei ani eram tara cel mai putin dezvoltata din Europa, exceptind Albania. Atit ca dinamica, cit si ca structura si volum avem cresteri semnificative, a precizat Georgescu.

Studiul ANRC arata ca, din totalul conexiunilor in banda larga (751.060), in functie de suportul utilizat, dial-up la puncte fixe a scazut in 2005 cu 36,7% fata de 2004, la 669 de conexiuni.

Accesul prin mobil, cel mai folosit

Accesul dial-up la puncte mobile a crescut, in schimb, cu 34,8%, la 373.970, devenind metoda cea mai raspindita de acces broadband. Pozitia a doua a podiumului este ocupata de cablul coaxial, cu 248.924 de conexiuni (+195,6%), iar bronzul a fost adjudecat de cablul UTP/FTP, satelit, linii inchiriate pe suport de fire metalice torsadate si linii de transport al energiei electrice (cablu electric), cu 97.101 de conexiuni, in crestere cu 905,5%. Fibra optica are 15.411 de conexiuni si o crestere de 274%, 7.677 de romani se dau pe Internet prin radio (crestere cu 86,8%), iar xDSL are 7.308 de simpatizanti, un numar in crestere cu 235%.

Aproape 1.000 de furnizori de Internet

In 2003, in Romania existau 233 de furnizori de servicii de acces la Internet. La sfirsitul anului trecut, numarul acestora era de 981, dintre care 600 furnizau Internet in banda larga. Din total, 130 ofera acces prin dial-up, 79 prin cablu coaxial, 217 prin fibra optica, 322 acces radio, 93 acces xDSL si 764 acces prin alte mijloace (cablu UTP/FTP, satelit, linii inchiriate pe suport de fire metalice torsadate, linii de transport al energiei electrice).
Sintem pe primul loc in Europa de Est

Romanii au reusit sa isi asigure suprematia in Europa de Sud-Est la numarul de conexiuni broadband la Internet.

Daca in acest an ANRC sustine ca exista peste 750.000 de conexiuni in banda larga, in 2009 numarul acestora va fi de patru milioane, conform ministrului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Zsolt Nagy.

La sfirsitul anului 2005, rata de penetrare a Internetului in banda larga in Romania era de 3,47%. Comparativ, rata medie de penetrare a broadbandului in Europa de Sud-Est a fost de 1,62%. Mai mult decit atit, Romania a depasit chiar rata medie din ultimele 10 tari intrate in UE, de 3,43%.

Comparatie cu vecinii

Albania si Macedonia stau cel mai prost la capitolul Internet in banda larga, avind in vedere faptul ca acesta, conform statisticilor oficiale, nu exista. Rata de penetrare a Internetului broadband este de 0,3% in Serbia si de 0,10% in Bosnia&Hertegovina. In Muntenegru foloseste banda larga 0,17% din populatie, iar in Bulgaria 0,26%, vecinii de peste Dunare stind mai prost chiar decit Kosovo (0,40%). Turcia se plaseaza sub media Europei de Sud-Est, cu 1,59%, iar Polonia o depaseste usor, cu 1,72%. Slovacia are o rata de penetrare de 1,83%, iar Croatia de 2,03%. Media celor 10 tari care au intrat ultimele in Uniunea Europeana este de 3,43%, usor sub rata de penetrare de 3,47% detinuta de Romania.

Campionii Europei

Tara cu cea mai mare rata de penetrare a Internetului in banda larga este Olanda, cu 23,79%. Urmatoarele doua locuri ale podiumului sint ocupate de Danemarca (22,51%) si Finlanda, unde 20,33% din populatie foloseste Internetul de mare viteza. Suedia se afla pe locul patru, cu 19,31%, fiind urmata de Belgia, cu 17,98%, Marea Britanie, cu 14,90%, si Luxemburg, cu 13,40%. Acestea sint tarile care au conexiuni broadband peste media oficiala a UE 15 (tarile membre initiale ale UE), de 13%. Media Uniunii Europene (toate cele 25 de tari membre) este de 11,45%.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Sfatul expertului

Expert Acasa.ro, Ovidiu Leonte: Cum se transporta un computer

Expertul Acasa.ro, Ovidiu Leonte, specialist IT&C

Pune o intrebare


Citeste pe divahair.ro

Top

Cauta-ti perechea