Franta este obsedata si virtual de SUA

Europa nu stie ce vrea de la Internet. Ar reusi sa afle daca nu s-ar stradui atat de mult sa învinga SUA. Altfel, batalia autodeclarata pare a fi cea dintre un soricel zglobiu si laudaros si un elefant nepasator. Jacques Chirac spune fara încetare ca Franta se afla printre promotorii noilor tehnologii în Europa. Mai mult, presedintele francez devine de buna voie purtatorul de cuvant al initiativelor nationale din domeniul IT. Si continua sa le sustina, chiar daca acestea dispar la fel de repede cum au aparut pe piata. La prima vedere, intentia declarata a Frantei este „de a nu lasa lumea pe mana Google“, dupa cum se exprima Jean-Noël Jeanneney, presedintele Bibliotecii Nationale. Anterior acestei idei, francezii nu voiau sa lase lumea pe mana informaticienilor americani. Înainte de informaticieni, cultura hippie a fost un mobil al nevoii franceze de a salva omenirea. Asa se face ca, în Franta, cuvantul spray s-a transformat în deodorant , iar computerul s-a transformat în ordinator. Orice simbol american trebuia înlocuit cu o traducere în limba franceza. Iar noua lege a publicitatii din Franta a edictat tocmai acest principiu: nu se poate face reclama unor produse ori servicii decat în limba franceza. Cautam nume de domeniu În aceasta ordine de idei, Google reprezinta America, deci Franta trebuie sa atace Google. „Batalia“ si-a consumat un alt episod în ianuarie 2006, cand a fost lansat Quaero („eu caut“, traducere din limba latina), un motor de cautare pe care lumea l-a numit concurentul americanilor Google.com, Yahoo.com sau MSN.com. Proiectul a fost atat de bine pus la punct, încat nimeni nu s-a gandit sa rezerve un nume de domeniu („quaero.com“ si „quaero.net“ exista deja si nu apartin initiatorilor proiectului). Din cate observam, nici macar „quaero.eu“ nu apartine lansatorilor proiectului, din moment ce Thompson, compania-mama a Quaero, a depus o cerere de înregistrare la 15 martie 2006, dupa ce domeniul fusese anterior revendicat si de compania franceza Bigophone (la 1 februarie 2006). Dupa luna ianuarie 2006, Quaero a reintrat în anonimat, poate pentru a ne surprinde pe viitor. Totusi, trebuie mentionat faptul ca statele care participa la finantarea proiectului, împreuna cu unele companii private, au asigurat investitii de cateva sute de milioane de euro pentru Quaero. Cazut din cer La mijlocul lunii iunie 2006, a venit timpul sa fie lansat Geoportail.fr, alternativa franceza la serviciile Google Earth si Google Maps. Costul estimat al proiectului este de 6 milioane de euro, bani care au fost investiti de Institutul national geografic Francez. Au fost adunate si mixate peste 400.000 de fotografii aeriene, alaturi de peste 3.700 de harti. S-a anuntat ca serviciul va permite utilizatorilor sa observe imagini cu o rezolutie de pana la 50 de centimetri la sol si ca se poate trece de la fotografiile aeriene la harti detaliate, grafice si harti geologice. Portalul a fost primit cu entuziasm de utilizatorii de Internet din întreaga lume. Entuziasmul a cauzat însa aglomerarea serverelor pe care era gazduit, astfel încat, la acest moment, serviciul este indisponibil. Daca insa veti dori sa accesati website-ul www.geoportail.fr, veti observa un text de atentionare: „Portal pentru cetateni si teritorii. Ati fost mult prea numerosi atunci cand v-ati conectat la geoportail.fr în momentul lansarii sale. Aceasta afluenta extraordinara a dus la aglomerarea serverelor noastre. Acum lucram la cresterea capacitatii de calcul a serverelor care gazduiesc website-ul. Speram sa aducem portalul la nivelul dorit, pana în toamna anului 2007“. Dupa exemplele de mai sus, am putea deduce ca Google pare sa-i obsedeze pe francezi. De ce este atat de importanta confruntarea cu gigantul american? Un razboi publicitar S-a scris mult despre existenta unui razboi tehnologic între Europa si America. Desi, pentru exemplele de mai sus, explicatia poate fi si alta. Atunci cand vrei sa fii bagat în seama, afirmi ca ai pornit sa contesti suprematia celui mai puternic. E un fel de marketing bazat pe naivitatea utilizatorilor care mai cred in astfel de abordari. Si, de ce nu, e un mod de a te mentine pe primele pagini ale ziarelor din întreaga lume. În afara de obsesia francezilor pentru salvarea lumii, Europa si America împart în cote similare cea mai mare piata de Internet din lume. Din punctul de vedere al numarului de utilizatori, ambele stau la fel de bine. Peste 250 de milioane de europeni si un numar asemanator de americani acceseaza Internetul. Diferenta apare însa la rata de penetrare a Internetului în randul populatiei totale a celor doua teritorii: peste 55% din populatia SUA este online, spre deosebire de Europa, unde rata de penetrare a Internetului este de numai 35%. (continuarea in Saptamana Financiara )