IT & C

Computerele invata simtul artistic

Un soft stie sa identifice picturile lui Van Gogh sau Dalí. Cercetatorii spera sa faca din el un detector de falsuri. Daniel Keren, un profesor israelian de la Universitatea Haifa, a creat in joaca un software de identificare a pictorilor. Potentialul programului a captat insa atentia mai multor colectionari , informeaza MSNBC, iar vestea s-a raspindit atit de repede incit o serie de pasionati i-au cerut deja ajutorul universitarului pentru a stabili paternitatea unor lucrari. Principiul consta in identificarea stilurilor diferitilor artisti prin descompunerea picturilor in seturi de formule matematice. „Sa luam, spre exemplu, cazul unui pictor a carui opera este caracterizata de multe structuri verticale“, a spus Keren, exemplificind cu un artist pasionat de zugravirea unor stilpi de telefon sau unor zgirie-nori, pentru a-l pune in contrast cu un altul fascinat de linii orizontale, cum ar fi niste butuci care plutesc pe un riu. „In cazul acesta, e foarte usor sa ii separi pe cei doi“, a subliniat profesorul. Programul face fata si in situatii mai complicate. Astfel, daca o pictura contine elemente specifice amindurora, a continuat Keren, software-ul analizeaza fiecare element al ei pentru a stabili daca lucrarea ii apartine celui dintii sau celui din urma. Pina acum, Keren si echipa sa au experimentat noua tehnica pe cinci artisti: Van Gogh si Rembrandt, pictorul abstract Vasili Kandinski si suprarealistii Salvador Dalí si René Magritte. Oamenii de stiinta au folosit in jur de 30 de lucrari ale fiecaruia, jumatate dintre ele pentru sesiunile de antrenament si jumatate pentru testari. La finalul experimentelor, software-ul reusise sa identifice corect paternitatea tablourilor pe care nu le mai „vazuse“ niciodata in aproape 90 la suta din cazuri. Software-ul creat ar putea sa-l ajute pe un novice in arta, insa nu-i poate fi util unui expert, recunoaste profesorul israelian stadiul incipient in care se afla proiectul pe care l-a coordonat. El a precizat ca va trebui pus accent in viitor pe identificarea exacta a elementelor care fac doua tablouri sa difere. Astfel, daca tema unor lucrari este distincta, insa stilul este similar, computerul va avea mari sanse sa identifice artistul corect, bazindu-se pe unele trasaturi specifice, cum ar fi atractia lui Van Gogh fata de spirale si preferinta lui Magritte pentru liniile drepte. Adoptarea unei tehnici noi din partea unui pictor ar putea ridica insa dificultati mai mari, la fel si incercarea de a distinge intre operele unor artisti care folosesc pensula in aceeasi maniera, cum ar fi unii impresionisti. O posibila rezolvare a problemei similaritatilor este clasificarea picturilor, in prima faza, in curente artistice, precum impresionismul si suprarealismul, pentru ca mai apoi sa se treaca la analiza unor trasaturi din ce in ce mai particulare. O alta este crearea unei baze de date care sa contina cit mai multe tablouri contrafacute, pentru ca software-ul sa se poata concentra asupra unor diferente tot mai subtile. Cu toate imbunatatirile care se prefigureaza la orizont, Keren este caracterizat de un „optimism rezervat“ in ceea ce priveste utilitatea programului in detectarea de falsuri. Metoda va trebui sa fie infailibila pentru a convinge o instanta juridica sau, mai mult, pentru a fi acceptata de catre experti. Unii dintre acestia se lupta de ani buni pentru a distinge Rembrandt-urile originale de falsuri, in conditiile in care pictorul si-a schimbat deseori stilul si si-a incurajat discipolii sa-l imite. Un eventual consens ar putea genera cistiguri sau pierderi de milioane de dolari, astfel ca noile metode de validare vor trebui supuse unor examinari extrem de minutioase. In privinta judecatilor de valoare pe care l-ar putea face un computer, profesorul israelian Daniel Keren este de parere ca meritele unei opere de valoare, precum „Noaptea instelata“ de Van Gogh, sint aproape imposibil de cuantificat. „Sintem departe de asta“, a conchis el. Calculatoarele stau bine si cu vederea Desi se fac progrese in incercarea de a inzestra computerele cu simtul vazului, mai este mult pina cind acestea ne vor egala abilitatile, a subliniat Daniel Keren. Una dintre dificultati este programarea inteligentelor artificiale sa identifice obiecte pe care oamenii le recunosc cu usurinta, cum ar fi fetele celorlalte persoane. Mai optimist, Tomaso Poggio, expert la Massachustetts Institute of Technology (MIT), a declarat ca au fost imitate deja procesele de baza ale vederii umane, adica etapa in care lumina este capturata de retina si trimisa spre creier. Poggio a creat un experiment in cadrul caruia un computer a reusit sa egaleze performantele unor voluntari. Computerele, crede el, vor ajunge la fel de eficiente ca expertii de arta, analizind felul in care un artist foloseste pensula si fixind cadrul istoric in care o anumita lucrare a fost creata. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele