Cele mai frecvente boli cardiovasculare
- Hipertensiunea arteriala – tensiunea arteriala normala trebuie sa fie de 120/80 mmHg. Atunci cand valorile tensiunii arteriale sistolice depasesc 140 mmHg, iar cele ale tensiunii arteriale diastolice depasesc 90 mmHg, pacientul sufera de hipertensiune. Hipertensiunea arteriala prezinta risc ridicat de complicatii precum infarct miocardic acut, accident vascular cerebral si insuficienta renala.
- Aritmiile – reprezinta tulburarile ritmului cardiac (bataile inimii sunt neregulate), provocate de alterarea functiei electrice a inimii. Cea mai frecventa dintre aritmii este fibrilatia atriala, care se defineste ca un ritm haotic al inimii. Aceasta creste riscul de insuficienta cardiaca, infarct miocardic si accident vascular cerebral.
- Ateroscleroza – depunerea pe peretii vaselor de sange a excesului de grasimi sub forma placilor de aterom. Vasele de sange sunt ingustate, iar circulatia este ingreunata. In functie de vasele care sunt afectate pot aparea complicatii la nivelul organelor sau membrelor.
- Cardiopatia ischemica/boala coronariana/boala cardiaca ischemica – ateroscleroza produce ingustarea arterelor coronare responsabile de irigarea inimii cu sange, ceea ce ingreuneaza circulatia la nivelul miocardului (muschiul inimii). Din aceasta cauza, poate aparea infarctul de miocard, care reprezinta, de fapt, moartea tesutului cardiac in lipsa de sange oxigenat.
- Insuficienta cardiaca – inima este slabita si nu mai poate pompa sange suficient spre organe.
- Boala arteriala periferica – in acest caz, ateroscleroza afecteaza cel mai frecvent vasele de sange de la nivelul membrelor inferioare. Forma severa a bolii poate duce la intreruperea fluxului sangvin si poate fi necesara amputatia piciorului afectat.
- Malformatii cardiace congenitale
- Boli cerebrovasculare – ingustarea vaselor de sange la nivelul arterelor ce iriga creierul cu sange, ceea ce poate duce la accident vascular cerebral ischemic.
Metode de diagnostic
Diagnosticul afectiunilor cardiovasculare poate fi pus in urma efectuarii unor investigatii medicale:
1.Analizele de sange
Profilul lipidic este necesar pentru a identifica riscul de ateroscleroza. Aceasta analiza aduce informatii importante despre nivelul colesterolului din sange, al colesterolului „rau” (LDL) si al celui „bun” (HDL), dar si al trigliceridelor (grasimi). Tot prin analizele de sange medicul poate urmari si alti parametri, care pot indica afectiuni ale inimii: proteina C reactiva, alipoproteina A1 si B sau troponina T.
2. Electrocardiograma (EKG/ECG)
EKG-ul este o procedura care inregistreaza sub forma de grafic activitatea electrica a inimii. Investigatia poate depista modificari ale frecventei si ale descarcarilor electrice, ceea ce ajuta medicul sa diagnosticheze un infarct de miocard, o pericardita (inflamatie la nivelul inimii) sau hipertrofia inimii (marirea in volum).
Electrocardiograma se efectueaza prin lipirea unor electrozi – capete ale unor cabluri electrice conectate la un aparat – pe pielea pacientului. Acestia capteaza activitatea electrica pentru cateva secunde, in conditii de repaus.
3. Testul de efort EKG
Procedura presupune efectuarea unei electrocardiograme in timpul efortului fizic, atunci cand pacientul alearga pe banda. In timpul efortului, organismul are nevoie de mai mult oxigen, asadar circulatia sangvina trebuie sa fie optima. Daca arterele coronare sunt ingustate, apar simptome precum durere toracica, oboseala excesiva, ameteli.
4. Coronarografia
Coronarografia este o investigatie care presupune vizualizarea vaselor de sange sub controlul razelor X. Printr-o punctie efectuata la nivelul arterei radiale (incheietura mainii) sau celei femurale (inghinal), se introduc tuburi subtiri din plastic numite catetere. Acestea sunt deplasate prin vasele de sange pana la nivelul arterelor coronare. Prin injectarea unei substante de contrast, blocajele devin vizibile pe ecranul radiologic. Astfel, o coronarografie poate sa diagnosticheze boala coronariana.
5. Ecografia cardiaca (transtoracica sau transesofagiana)
Aceasta este o procedura care utilizeaza ultrasunete pentru a capta imagini de la nivelul inimii. Poate depista modificari de structura ale inimii – malformatii, hipertrofie, pericardita, afectiuni ale valvelor cardiace.
Ecografia cardiaca transtoracica se efectueaza prin deplasarea unui dispozitiv la nivelul pieptului, iar cea transesofagiana prin introducerea unei sonde ecografice in interiorul gatului.
6. Radiografia toracica
Aceasta procedura presupune utilizarea razelor X pentru a vizualiza structurile cardiace.
7. Tomografia computerizata
Computerul tomograf utilizeaza razele X impreuna cu tehnologia computerizata, pentru a capta imagini ale structurilor inimii, din toate planurile. Pacientul este asezat pe o masa medicala in pozitie orizontala si deplasat in interiorul aparatului care contine un scanner ce se roteste constant.
8. RMN (imagistica prin rezonanta magnetica)
Aceasta investigatie utilizeaza un aparat care capteaza imagini ale organelor cu ajutorul campului magnetic.
Asadar, bolile cardiovasculare pot fi diagnosticate prin diferite metode. Medicul cardiolog este cel care va decide ce analize si investigatii trebuie facute, in functie de istoricul medical si simptomele fiecarui pacient.
Sursa foto: pixabay.com
Advertorial
