Stiinta & Tehnologie

Rătăciţi în Pathfinder

Pathfinder -ul de la Nissan e din categoria maşinilor în care e mai bine să nu te sui, dacă n-ai bani să le şi iei acasă. Dar dacă tot s-a ivit ocazia, dacă tot era ordin de serviciu , treacă de la noi: ne-am repezit, morţi de încantare. Doi în faţă, trei în spate, doi şi mai în spate, iar la urmă – cate o gentuţă de fiecare. Afară – treişcinci de grade, înăuntru, 20 şi atmosferă de autocar. În fine, cu glume bune şi d-alea gen “Ia-o uşor, că n-are CASCO ”, nici n-am apucat să ne enervăm în coloana de un ceas jumate din faţa semnului ăla cu Bucureşti tăiat. Dar şi cand ne-am suit pe DN1… Aşa, băieţi, filmaţi-mă cu stalpu’, filmaţi-mă cu radaru’, să am cu ce să mă laud la colţul blocului. Sunt eu, cel din bestia superbă care rulează aproape regulamentar. Cu stanga pe volan şi dreapta mestecand în cutia cu reprize scurte şi nervoase, Doamne, nu-i lăsa să-mi ia carnetul. Şi nu mă ispiti să schimb a şasea, că şi 135 la oră e bine. Adică e bine pană ajungi pe centura Ploieştilor. Cand am intrat în zona craterelor, ăia doi din fundu’ maşinii au început să urle că cică n-au rinichi de schimb. Adică o fi el limuzină pe unde e neted, dar suspensiile sunt de tractor , nenică. Dar, mai cu înjurături de AND, mai cu „uşor cu Pathfinder-ul prin gropi”, am ieşit la rebilitatul de două benzi. Cu muzica în surdină şi gura căscată la traficul văzut de sus, am plutit pană la Predeal. Abia în varf la Cioplea, pe unde se termină asfaltul, ne-am adus aminte de ce-am luat Nissanul şi nu Loganul. Evident, pentru că nu încăpeam toţi, dar şi pentru că ne place aventura. Păi, dacă nu plecam cu nobilimea tractoarelor, nimeream din prima cabana aia unde ne chemaseră să ne bage în şedinţă. Dar aşa, toate drumurile ni se păreau bune. La prima „intersecţie” din pădure, am zis să apucăm şanţurile din stanga. Şi-am tot mers pană cand ni s-a părut suspect că toţi tăietorii de lemne îşi fac cruce. Am întors şi ne-am căţărat pe „zidul” din dreapta. E! Pe acolo era, dar iar am nimerit într-o intersecţie. Pe unde să fie: prin rapă sau pe cărare? Prin rapă, am zis. Nu era. Ne-am dus pană nu mai aveam loc decat dacă ne scoteam oglinzile. Ştiţi ce greu e să dai cu spatele pe pantă de treij de grade, pe amurgite? Deci ne-am întors la cărare. „Cum vreţi să vă duc: cu strigături, sau cu urlete”? i-am întrebat. Au vrut cu strigături. Într-a doua, Nissan-ul de două tone şi ceva manca muntele şi mai vroia. Sus, erau 16 grade, dar nu ăsta era şocant. Calculatorul arăta un consum de 10,4 la sută. Motorină!

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din stiinta-tehnologie

Top

Cauta-ti perechea