Inaintea partidei cu Rusia, ne asteptam ca seara zilei de sambata sa ne gaseasca fericiti, extaziati si cat se poate de ragusiti. Din pacate, seara zilei de sambata ne-a gasit tristi, deprimati si, mai dureros, resemnati. Romania a pierdut semifinala cu Rusia si si-a luat ramas bun de la Mondialele de handbal. Aventura franceza a luat sfarsit... Cosmarul de decembrie rosu a inceput cum nu se poate mai prost pentru fetele lui Tadici . Dupa sase minute de joc, rusoaicele conduceau cu 3-0. Total surprinzator - din pacate, in sens peiorativ -, fetele noastre au marcat primul gol de-abia in minutul 9, prin aruncarea de la 7 metri transformata de Cristina Neagu . Si cum una dintre legile lui Murphy spune ca ce incepe prost continua si se termina si mai prost, romancele nu au jucat mai nimic, in timp ce rusoacele au facut legea, distantandu-se la cinci goluri (4-9) in minutul 18, moment in care Tadici a cerut time-out. Cearta de 2 minute nu a dat insa roade, campioanele mondiale marcand gol dupa gol, astfel incat, la pauza, tabela arata un dezolant 8-17. O diferenta de noua goluri pe care fetele noastre sperau sa o reduca dupa minutele de odihna. Actul secund a inceput promitator, insa doar pentru cei care cred in superstitii sau in coincidente. Dupa 13 secunde, rusoaicele aveau doua jucatoare eliminate, repetandu-se figura de la inceputul reprizei secunde a meciului cu Franta. Joi, acel moment a insemnat revenirea echipei noastre in joc. Sambata nu s-a intampla insa asa. Meirosu a reusit totusi sa marcheze de doua ori, astfel incat scorul a devenit 10-17. Acest lucru nu a facut decat sa il enerveze pe durul antrenor al rusoaicelor, Trefilov. Campioanele mondiale au apasat imediat pedala de acceleratie si, in minutul 45, diferenta de noua goluri era restabilita. Pe final, elevele lui Tadici au cazut de tot. Nu neaparat fizic, cat psihic. Demoralizate si umilite, fetele noastre au parasit arena cu capul plecat. Scor final 20-30 si Rusia va juca finala, in timp ce romancele se vor lupta pentru medalia de bronz. O medalie care ne asteptam sa fie ceva mai stralucitoare, dar care este valoroasa, daca este sa tinem cont de mizeria in care se scalda sportul din tara noastra. Este sfarsit de drum, dar nu este o drama. Fetele noastre sunt tinere si Mondialele sunt din doi in doi ani. Poate in 2009 ne vom lua revansa si vom ucide acest dureros complex ex-sovietic. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro