Gimnastul Marian Dragulescu a reusit sa salveze onoarea sportului romanesc, aducind primul titlu mondial in 2006. Intr-un an sarac in performante notabile, Marocanul a reusit, in Danemarca, sa urce de doua ori pe cea mai inalta treapta a podiumului, la sol si sarituri. Gratie rezultatului obtinut de acesta, delegatia Romaniei s-a clasat pe un onorant loc doi, dupa China (cu opt medalii, toate de aur), intr-un clasament neoficial pe natiuni la Mondialele de gimnastica de la Aarhus. Cu un total de patru medalii - doua de aur obtinute de Dragulescu, una de argint si una de bronz, ambele cucerite de Sandra Izbasa -, gimnastii romani devanseaza in aceasta ierarhie puternicele echipe ale Statelor Unite (locul 7, cu sase medalii) si Rusiei (locul 9, cu doua medalii). Contestat de Hypolito Dupa doua finale mai putin reusite pentru baietii lui Dan Grecu - pe echipe si la individual compus -, Marian Dragulescu a spart gheata aducind prima medalie de aur in tabara noastra. Desi a avut mici ezitari in executie, la prima diagonala pasind chiar in afara covorului, Dragulescu a reusit sa obtina aurul la sol, cu 16,250, gratie gradului de dificultate ridicat pe care il avea exercitiul (6,9). Asta nu l-a oprit pe vicecampionul mondial la acest aparat, brazilianul Diego Hypolito, sa-l acuze pe roman ca a primit aurul „pe ochi frumosi. Toata lumea spune ca eu am fost mai bun“. „Inca mai exista acest tip de respect pentru el. Dragulescu este campion olimpic si mondial, in timp ce Diego se afla abia la inceput. Eu consider ca exercitiul lui Diego a fost cel mai bun din concurs“, a spus, la rindul lui, fratele medaliatului cu argint, Edson Hypolito. Neincalzit la bara Marocanul a repetat performanta in finala de la sarituri, unde, cu o nota de 16,487, a reusit sa-si apere titlul obtinut in 2005. „Sint foarte fericit pentru cele doua medalii de aur cistigate. Ma bucur ca inca sint numarul unu la sol, iar la sarituri am reusit sa-mi apar titlul mondial. Dupa parerea mea, cel mai greu a fost la sol, unde competitia a fost extrem de dura. La sarituri nu m-a interesat ca au cazut toti inaintea mea. M-am concentrat asupra a ceea ce aveam de facut. In gimnastica sint multe elemente care conteaza: sa ai sansa, talent, stapinire de sine. Un exercitiu dureaza un minut, daca in acel minut nu reusesti sa te mobilizezi si sa dai tot ce poti, nu ajungi sus. Incerc sa ma perfectionez la sol si sarituri si poate si la bara. M-as bucura mai mult decit sa fac sase aparate“, a spus Dragulescu. Finalist si la bara fixa, Marocanul a ratat exercitiul, primind cea mai mica nota din concurs, 11,325. „Ratarea de la bara fixa s-a petrecut pentru ca nu m-am putut incalzi cum trebuie. In sala de antrenament mi-a iesit perfect exercitiul la bara si poate as fi putut lua un loc trei. Am avut o mica ezitare si de acolo s-a taiat totul“, a adaugat Marocanul. Gimnastica romaneasca in tranzitie Chiar daca fetele lui Nicolae Forminte nu au repetat performantele predecesoarelor lor, antrenorul coordonator al lotului olimpic al SUA, Martha Karoly, considera ca gimnastica feminina romaneasca este pe drumul cel bun. „Cred ca gimnastica feminina romaneasca trece printr-o perioada de tranzitie. Este o echipa tinara, aflata pe drumul potrivit, in special cele doua gimnaste care au intrat la finalele pe aparate arata taria si scoala veche, buna, de gimnastica. In scurt timp, Romania o sa fie in competitie pentru primele locuri. Lupta ar fi mai interesanta daca Romania ar reveni printre marile puteri ale lumii in gimnastica feminina“, a spus Martha Karoly. Bronzul - culoarea anului 2006 2006 a fost un an sarac in performante pentru sportul romanesc. Doar 32 de medalii, dintre care 15 de bronz, cucerisera romanii, inaintea intrecerii de la Aarhus, la competitiile majore din acest an. Desi atletismul, boxul, canotajul sau scrima isi disputasera deja titlurile mondiale, nici un reprezentant al nostru nu reusise sa urce pe prima treapta a podiumului. In aces an, sportivii romani au cucerit doar noua medalii de aur la Europene, dintre care numai cinci in probe olimpice: gimnastica (Sandra Izbasa si Catalina Ponor), la judo (Alina Dumitru), la haltere (Marioara Munteanu) si la scrima (echipa masculina de sabie). Sandra Izbasa si birna de argint Medaliata cu bronz la individual compus si calificata in trei dintre cele patru finale pe aparate, Sandra Izbasa a reusit sa-si imbogateasca palmaresul cu „un argint“ la birna. Notata cu 15,500, eleva antrenorului Nicolae Forminte a fost devansata de ucraineanca Irina Krasnianska (15,575). Noul cod de punctaj le-a dat din nou bataie de cap arbitrelor, care au afisat nota ucrainencei dupa mai bine de zece minute de parlamentari, perioada in care notele A si B au fost modificate, pe rind, de mai multe ori. „Sint bucuroasa pentru medalie, dar se putea si mai bine. La sol m-am descurcat foarte bine. Sper ca la anul vom fi o echipa si mai buna, prin venirea fetelor de la lotul de junioare. Cred ca daca ne facem treaba si sintem optimisti putem fi mai sus de locul 4, cit am luat la aceste Campionate Mondiale“, a spus Izbasa, care s-a clasat a sasea la sol si a opta la sarituri. Campion european la cal cu minere, Flavius Koczi a terminat doar al saselea la acest aparat (15,350). Rezultate modeste - locul 7 atit la paralele (13,975), cit si la birna (14,575) - a obtinut si Steliana Nistor .