Pe data de 9 martie sunt pomeniti in calendarul crestin ortodox Sfintii 40 de mucenici din Sevastia. Acestia au trait in timpul imparatului Liciniu (308-324) si erau soldati in armata romana stationata in Sevastia, localitate din Armenia antica.
Aici au fost ucisi pentru credinta lor, dupa ce au refuzat sa se inchine zeilor, la porunca comandantului acelui corp de oaste, Agricola. Cei patruzeci de sfinti mucenici au fost dusi legati la un lac, in vreme de iarna si au fost lasati sa inghete in mijlocul apei.
Traditii si obiceiuri de Mucenici
Potrivit traditiei, in ziua de 9 martie, gospodinele prepara mucenici, care pot fi pregatiti ca o prajitura cu miez de nuca si miere sau un aluat in forma cifrei opt, fiert in apa cu mirodenii si nuca. Mucenicii se impart la rude, vecini, oameni sarmani, pentru pomenirea celor morti, dar si pentru belsugul viitoarelor recolte.
Se mai spune ca, in aceasta zi, poarta cerului se deschide si mosii se intorc intre cei din care s-au ridicat. Situarea acestei sarbatori in preajma echinoctiului nu este intamplatoare, pentru ca, in viziunea populara, trecerea intre cele doua lumi se poate face numai urmand drumul Soarelui.
Sarbatoarea mucenicilor trebuie pusa si in legatura cu pregatirea pamantului pentru noul an agricol si a uneltelor necesare.
Tot in 9 martie se incheie perioada cunoscuta ca "zilele babelor" si incepe saptamana mosilor.
Sarbatoarea Macinicilor sau Mucenicilor, a carei zi centrala este 9 martie, incepe de fapt cu o zi inainte, cu Focurile de Macinici, si se incheie in 11 martie, cu Betia rituala. Incinerarea simbolica a spiritului iernii si renasterea spiritului verii se realizeaza, simbolic, prin aprinderea focurilor rituale, in dimineata zilei de Macinici, 9 martie, echinoctiul de primavara pe stil vechi.
In Banat, copiii scormoneau si bateau cu betele in foc, iar mamele lor imprastiau cenusa ramasa dupa stingerea jarului in jurul caselor si adaposturilor de animale si pasari. Focurile de Macinci erau considerate purificatoare - curatau spatiul de fortele malefice in ultima zi a anului vechi si in prima zi a anului nou, profilactice - preveneau neplacerilor aduse oamenilor de serpi si de insecte pe timpul verii, fertilizatoare pentru gradini, livezi si vii prin imprastierea cenusii pe pamant.
In ziua Mucenicilor se traseaza hotarul dintre iarna si vara, dintre zilele aprige ale Dochiei si cele calduroase ale Mosilor. In aceasta zi s-au suprapus doua sarbatori de innoire sezoniera a timpului: ultima zi a Babei Dochia cand, conform traditiei, aceasta moare si se preface in stana de piatra, si prima zi a Mosilor, jertfiti si transformati in cenusa pe rugul funerar, pentru dreapta lor credinta.
Obiceiul de a bea de Mucenici 40 sau 44 de pahare cu vin, la inceputul anului agrar, este o reminescenta a sarbatorilor bahice ale Antichitatii. Oamenii credeau ca vinul baut de Macinici se transforma, de-a lungul anului, in sange si putere de munca. Daca cineva nu putea sa bea 40 de pahare cu vin, trebuia sa guste sau cel putin sa fie stropit cu vin. Numarul paharelor de vin baute ar corespunde cu numarul Sfintilor Mucenici din Sevastia, care poarta diferite nume, in functie de zona - Mosi, Sfinti, Sfintisori sau Macinici, potrivit Hotnews.ro.
