Social

#ziua mondiala a sanatatii #sanatate #antibiotice

Ziua Mondiala a Sanatatii - 7 aprilie

In 1948, prima Adunare Mondiala a Sanatatii a simtit nevoia crearii unei zile mondiale a sanatatii, iar din 1950 ziua mondiala a sanatatii a fost celebrata pe 7 aprilie a fiecarui an, scopul acestei zile fiind acela de a creste nivelul de cunostinte la nivel global pe o anumita tema de sanatate si de a atrage atentia asupra unei zone prioritare de care sa se ocupe Organizatia Mondiala a Sanatii.

De asemeni, aceasta zi este folosita ca un punct de lansare pentru programe sau proiecte pe termen lung, al caror actiuni vor continua si dupa aceasta zi. Ca argumente pentru aceasta afirmatie sa facem o retrospectiva a ultimilor ani, de cand in Romania se celebreaza aceasta zi, fiecare an avand o tema reprezentativa din punct de vedere al sanatatii publice la nivel mondial:

1995 – Eradicarea Poliomielitei
1996 – Orase mai curate pentru o viata mai buna
1997 – Emergenta: Bolile Infectioase
1998 – Maternitate in siguranta
1999 – Imbatranirea activa face diferenta
2000 – Siguranta sangelui incepe cu mine
2001 – Sanatatea mentala – Stop Excluderii – "Indrazneste sa-ti pese"
2002 – Miscare pentru sanatate
2003 – Da forma viitorului vietii
2004 – Siguranta circulatiei
2005 – Fiecare mama si fiecare copil conteaza
2006 – Impreuna pentru sanatate

Incepand cu 1950 la fiecare 7 aprilie, Ziua Mondiala a Sanatatii reprezinta pentru intreaga lume oportunitatea de a se concentra asupra unei probleme de sanatate publica prioritare la nivel global in viziunea Organizatiei Mondiale a Sanatatii.

 

OMS face apel, de Ziua Mondiala a Sanatatii, la folosirea rationala a antibioticelor

 

Tema Zilei Mondiale a Sanatatii 2011 este Rezistenta la agenti antimicrobieni, iar sloganul Actioneaza astazi ca sa poti vindeca si maine lanseaza un apel pentru intensificarea angajamentului global la protejarea eficientei acestor medicamente esentiale in tratarea bolilor infectioase, in beneficiul generatiilor viitoare.

Utilizarea antibioticelor in gripa, raceli, majoritatea durerilor de gat si bronsitelor care sunt cauzate de virusi, nu de bacterii, face mai mult rau decat bine, deoarece bacteriile rezistente la antibiotice pot infecta alte persoane si se pot raspandi dintr-o tara in alta.

Rezistenta la antimicrobiene apare atunci cand microorganisme precum bacteriile, fungii, virusurilor si parazitii se modifica astfel incat medicamentele antimicrobiene (intre care antibioticele folosite impotriva bacteriilor) isi pierd eficienta din cauza adaptarii naturale a microbilor sau a uzului impropriu al medicamentelor.

 

Cu cat antibioticele sunt utilizate mai mult, cu atat bacteriile devin mai rezistente

 

Microbii devin rezistenti la multiplii agenti antimicrobieni (adesea numiti “superbugs”) sunt mai ales de temut, intrucat o infectie multirezistenta netratabila poate ucide, iar pana atunci se poate raspandi si genera costuri uriase pentru indivizi si societate.

Intre microbii rezistenti la antibiotice se numara azi bacterii precum Escherichia coli, Myobacterium tuberculosis (cauza TBC), Neisseria gonorrhoeae (cauza gonoreii), Staphylococcus aureus si Streptococcus pneumoniae – daca este vorba de comunitati, sau Enterococcus faecium si Enterococcus faecalis – daca este vorba de spitale.

In lume apar anual aproximativ 440.000 de cazuri noi de tuberculoza rezistenta la multipli agenti antimicrobieni ce provoaca cel putin 150.000 de decese. Rezistenta la medicamente antimalarie, precum clorochina, este larg raspandita in majoritatea tarilor malario-endemice. Rezistenta devine o preocupare ingrijoratoare pentru tratamentul infectiei cu HIV-SIDA ca urmare a accesului crescut la medicamente antiretrovirale in ultimii ani.

In Uniunea Europeana 25.000 de persoane din 400.000 infectate in fiecare an mor din cauza unor infectii bacteriene grave si rezistente la antimicrobieni, cele mai multe dobandite in unitatile spitalicesti.

In lumina ultimului Eurobarometru tematic (2010) romanii sunt printre europenii cei mai putin informati privind ineficienta antibioticelor impotriva virusurilor si obtin cel mai usor antibiotice fara sa treaca pe la medic – factorii care genereaza consum abuziv de antibiotice si in ultima instanta rezistenta la antimicrobiene in comunitati.

Printre principalele cauze pentru cresterea rezistenti la antimicrobiene in Romania sunt:

  • prescrierea antibioticelor pentru infectii fara a practica antibiograma
  • automedicatia, dar si introducerea antibioticelor in hrana animalelor

 

In privinta cailor de urmat, Ministerul Sanatatii s-a adresat recent managerilor si medicilor din spitale, medicilor de familie, publicului si mass-mediei pentru a colabora in promovarea folosirii adecvate a antibioticelor si informarea pacientilor despre rezistenta la antibiotice si alte riscuri ale utilizarii lor incorecte, incluzand efectele adverse.

Masuri simple stau la indemana publicului larg pentru combaterea infectiilor:

  • controlul purtatorilor de microbi prin actiuni sustinute de igiena comunitara
  • respectarea consecventa a normelor de igiena in gospodarii si la pregatirea hranei, spalarea mainilor

 

Cooperarea cu medicii de familie pentru folosirea unor tratamente alternative fata de cele antimicrobiene oricand este cazul precum si refuzul automedicatiei pot avea efecte benefice pentru sanatatea proprie, precum si pentru cea a comunitatilor prezente si viitoare.

Citeste articolul pe Imparte.ro - Cum sa donezi inteligent

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea