Securistul, care avea un birou in fabrica de confectii "Avintul", avea si o ureche mai mare decit cealalta. Dar nu nitel mai mare, ci mult mai mare, astfel ca toate discutiile cu muncitorii adusi in birou ca sa-si toarne sefii si colegii cu neamuri in strainatate incepeau la fel. Turnatorul nu-si putea lua privirea de pe urechea cea mare a securistului, iar acesta il intreba sec: "La ce te uiti?". Maiorul, sau ce-o fi fost acesta, ori nu-si dadea seama ce impresie facea urechea lui ori se prefacea ca nu stie, ca sa-i puna pe oameni in situatii stinjenitoare. Din cauza urechii, lumea ii gasea si alte infirmitati. "Urechea e normala, e ca a mea – zicea maistrul de schimb Barbosu, care avea ambele urechi groase si clapauge – restul capului e mai mic". Cind vorbeau despre ce are mare si ce are mic ofiterul, femeile chicoteau. "Pai nu stii, fata, ca, daca Dumnezeu iti da intr-un loc, iti ia din altul?"
Continuarea in Jurnalul National
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de Stiri Principale Acasa.ro