Uniunea Europeană susţine singură revoluţia ecologică

Parisul a lansat ideea unui ONU ecologic. Mai aplicat, Bruxelles-ul impune plafoane ale emisiilor carbonice pentru automobile şi chiar o taxă pentru statele care refuză acţiunile de încetinire a încălzirii globale. Pentru că schimbarea climatică este o problemă globală stringentă şi pentru că repetiţia ajută la înţelegere, Franţa a fost gazdă, la numai cateva zile, a două conferinţe internaţionale dedicate mediului. Cei mai de seamă experţi în climă ai lumii, reuniţi în Panelul Interguvernamental pentru Schimbarea Climatică (IPCC), s-au arătat de acord că actuala încălzire globală este cauzată în principal de activităţile umane, precum arderea combustibililor fosili şi deforestizările. Şi că ridicarea temperaturii medii planetare va cauza secete şi inundţii vreme de un mileniu, chiar dacă emisiile carbonice ar fi plafonate. În urmă cu 15 ani, o mare parte dintre savanţi nu considerau schimbarea climatică un pericol. Acum doar un mic grup dintre cei 140 de experţi care au girat raportul IPCC mai sunt "agnostici"; cu toate acestea, unele medii pun poziţiile ambelor tabere pe picior de egalitate. După noile avertismente ştiinţifice lansate la Paris, 46 de naţiuni au susţinut apelul preşedintelui Chirac pentru crearea unei noi "Organizaţii de Mediu a ONU" care să coordoneze acţiunile de limitare a încălzirii globale, a reducerii resurselor de apă potabilă şi a extincţiei speciilor. Propunerile Franţei au fost sprijinite de statele UE şi de ţări ca Algeria, Ecuador, dar şi Vanuatu. Nu au achiesat însă la chemarea franceză cei patru mari poluatori ai Planetei – SUA şi Rusia, China şi India. SUA nu doresc impuneri multilateraliste, statele emergente nu doresc afectarea rapidelor creşteri economice. Uniunea Europeană îşi propune însă de una singură noi soluţii de reducere a poluării atmosferice, chiar şi post-Kyoto. Metodologia "revoluţiei postindustriale" invocate deunăzi de comisarul Barroso implică, de cateva zile, şi obligaţia industriei auto europene de a produce vehicule care stă emită sub 120 grame CO2 la kilometru. Constructorii europeni au în prezent o medie de 160, dar au socotit că sunt responsabili pentru numai 1,5% din poluarea atmosferică globală - în timp ce concurenţii din America sau Asia îşi permit dublul. Rivalii germani spun că noi investiţii tehnologice ar reduce drastic competitivitatea mondială a vehiculelor europene – deci numărul de angajaţi care le produc. Dacă nu apar şi reduceri fiscale europene pentru achiziţionarea maşinilor "verzi". Pană acolo, Europa are în vedere şi o "taxă pe carbon" aplicabilă economiilor care nu au semnat Protocolul de la Kyoto. Principalele afectate ar fi SUA, de vreme ce UE este cea mai mare piaţă de desfacere a exporturilor americane. Se predau şi ultimii „refuznici" Sub noul control democrat, Congresul SUA anchetează modul în care administraţia Bush a alterat rapoartelor ştiinţifice asupra schimbării climatice întocmite de experţi americani. În paralel, în timp ce era acuzat de stipendierea cu 10.000 de dolari a unui articol care să demonteze legăturile dintre poluarea atmosferică şi încălzirea globală, ExxonMobil , cea mai mare companie de petrol din lume, raporta un profit de 39,5 miliarde de dolari pentru anul 2006. A urmat raportul anual al Shell, cea de-a doua companie de petrol a lumii şi prima din Europa: 25,5 miliarde de dolari. Pe de altă parte, din raţiuni financiare sau politice, Casa Albă a declarat, mai nou, închisă dezbaterea asupra schimbării climatice, prin acceptarea evidenţelor contribuţiei factorului uman la încălzirea globală, şi a sugerat obligaţia reducerii consumului de combustibili fosili în favoarea surselor energetice reînnoibile. Din raţiuni similare, SUA trimit acum în China şi India emisari care să deschidă aceste pieţe pentru tehnologiile curate americane – vor întalni acolo intenţiile similare ale japonezilor şi europenilor. China, ţara celor mai poluate 10 oraşe, are planificate 200 miliarde de dolari de investit, în următoarele trei cincinale, întru sporirea utilizării energiei regenerabile şi reducerea consumurilor casnice. Acelaşi vant suflă şi la Ottawa, unde premierul Stephen Harper a lansat un pachet de 1,5 miliarde de dolari destinat investiţiilor în dezvoltarea surselor de energie alternativă. În 2002, Harper se afla în opoziţie, de unde avea dubii asupra avertismentelor ştiinţifice asupra schimbării climatice şi contesta politicile energetice în acest sens.