Social

Tulburările de culoare a pielii

Culoarea pielii este dată de pigmentul melanic, iar nuanţa tegumentului este determinată genetic. Tulburările de culoare a pielii apar datorită creşterii sau scăderii numărului de celule pigmentate din epidermă şi implicit a modificării nivelului de melanină. Astfel, apar leziuni cutanate hipercolorate ca de exemplu lentiginele solare, mici pete cafenii localizate de obicei pe umeri, decolteu, spate, dar şi pe faţă. Le observăm adesea pe pielea persoanelor adulte, dar şi la tineri şi apar urmare a unui episod de arsură cutanată estivală. Pot fi decolorate prin terapie de peeling sau cu ajutorul laserului rubin. Creme opace de fotoprotecţie împotriva melasmei Melasma, adică hipercolorarea unor porţiuni de ten sub influenţa luminii, apare mai ales pe obraji, nas sau bărbie şi afectează frecvent femeile după sarcină şi pe cele care folosesc pilulele contraceptive sau alte medicamente fotosensibilizante . Există însă şi cazuri de melasmă în care nu putem depista cauza apariţiei leziunilor cutanate. S-a observat că persoanele cu ten creol fac mai uşor această discromie după expunerea la soare . Petele pot dispărea spontan dacă tenul este păzit de ultraviolete, dar de multe ori nici cremele fotoprotectoare, nici cele de albire nu reuşesc să trateze eficient problema. Pacienţii sunt sfătuiţi să utilizeze creme opace de fotoprotecţie care conţin oxid de titan sau zinc, şi nu creme transparente deoarece acestea nu pot bloca complet radiaţia luminoasă. Vitiligo , provocat de arsuri solare, stres sau infecţie Nu numai hiperpigmentarea este o problemă, ci şi decolorarea pielii. Vitiligo este o afecţiune dermatologică importantă prin prejudiciul estetic pe care-l cauzează pacientului. Pe pielea normal colorată apar şi se dezvoltă pete albe din care lipsesc cu desăvarşire melanocitele care formează pigmentul melanic. Marginile placardelor alb-cretoase sunt bine delimitate de ţesutul normal colorat. Tegumentul expus la lumină se bronzează în zonele sănătoase şi rămane alb în cele afectate, frapand prin contrast. Boala poate apărea la orice varstă, dar mai ales în jurul celei de 20 de ani şi afectează mai mult de 1% din populaţie. De ce şi prin ce modalitate sunt distruse celulele formatoare de pigment din piele nu este bine cunoscut. Este curios faptul că în timp ce unele melanocite se degradează, în alte zone acestea proliferează. Numeroase observaţii arată că la debut leziunile de vitiligo apar pe o zonă de rană de pe piele ca de exemplu o arsură solară, sau debutul este precipitat de o perioadă de stres, de o infecţie intercurentă. De asemenea, s-a observat o asociere mai frecventă cu boli ale tiroidei, probabil prin acelaşi mecanism autoimun. Genetica îşi spune şi ea cuvîntul, peste 30% din cei afectaţi avand cazuri similare în familie. Diagnosticul, pus numai de dermatolog După debut, boala poate progresa lent sau rapid, dar se observă şi situaţii în care rămane staţionară o perioadă lungă de timp. Este bine ca diagnosticul de vitiligo să fie stabilit de medicul dermatolog, deoarece şi alte afecţiuni cutanate pot prezenta pete acromice în evoluţia lor. Vitiligo este o boală cronică şi strategia de tratament ţine cont de nevoia reducerii contrastului dintre cele două feluri de piele. Astfel, recomandăm folosirea cremelor de fotoprotecţie atat pentru limitarea bronzării tegumentului sănătos, cat şi pentru protejarea de arsură a celui lipsit de pigment. De asemenea, pot fi folosite cosmetice de camuflaj care să apropie cele două culori. Se găsesc deja produse de autobronzare care oferă posibilitatea unei corecţii mai rezistente în timp. Tratament cu radiaţii luminoase Totuşi, principalul obiectiv rămane repigmentarea naturală cu întoarcerea definitivă la culoarea normală a pielii. Pentru aceasta se folosesc tratamente cu radiaţii luminoase selectate, ca de exemplu UVB de 311 nanometri sau lumină integrală UVA după ce pielea a fost sensibilizată cu metoxipsoralen. Cand apar mici pete pigmentate pe zonele albe este semn bun, există şansa recolorării integrale. Tratamentul cu imunosupresoare locale sau inhibitori de calcineurină, precum şi folosirea antioxidanţilor în cure lungi s-au dovedit ajutoare de succes. Tehnica minigrefelor de piele este folosită în cazurile de vitiligo stabil. Mai nou se foloseşte transferul de melanocite cultivate artificial sau stimularea melanocitelor din firele de păr colorate aflate pe placardul de vitiligo cu ajutorul laserului cu excimeri sau cu aparatul cu lumină pulsată, astfel încat să se des carce pe pielea decolorată şi să invadeze zona. Sunt şi situaţii în care este mai uşor să obţinem decolorarea decat recolorarea pielii pentru a obţine o culoare unică.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea