Totul despre înţepăturile de insecte

O zi în natură, dar şi mediul urban ne expun riscului înţepăturilor de insectă. În zona noastră, cele mai numeroase cazuri se datorează puricilor, ţanţarilor şi păianjenilor. Activi mai ales la orele nopţii, dar şi dimineaţa devreme, ţanţarii produc leziuni cutanate grupate, cu diametru de 1 cm, roşii, rotunde, cu aspect de ţintă, avand o microveziculă în centru. Semnele cutanate dispar după cateva ore sau zile de mancărimi intense. Se pare că ţanţarii preferă anumite grupe sanguine şi că unii dintre noi suntem ţinte mai plăcute decat alţii. Copiii mici în special sunt atacaţi mai uşor, deoarece au o piele mai subţire. Ca să ne protejăm, putem aplica pe piele soluţii antiţanţari. Ca să reducem mancărimea, se poate folosi o mixtură mentolată, un gel antipruriginos din farmacie sau chiar alcool medicinal, care răcoreşte pielea. Puricii dau leziuni mai mici, roşii, plate şi grupate pe traseul pe care s-a deplasat insecta . Petele de pe piele nu prezintă nici un risc, dar sunt supărătoare pentru că se însoţesc de mancărime. Muşcătura de păianjen - febră şi şoc anafilactic Înţepătura de albină sau de viespe nu poate trece neobservată deoarece locul înţepăturii devine foarte dureros imediat, se înroşeşte şi se umflă, leziunea cutanată prezentand un diametru de caţiva centimetri. Dar riscul cel mai mare îl au persoanele alergice, care pot face o formă gravă de alergie în care se umflă buzele, pleoapele, apare senzaţia de sufocare, iar dacă victima nu ajunge de urgenţă într-un serviciu medical se poate produce chiar şi decesul. De aceea alergicii trebuie să fie înarmaţi în permanenţă cu medicaţie specifică şi chiar cu o fiolă de cortizon. Sunt specii de păianjen foarte veninoase, a căror muşcătură poate declanşa şoc anafilactic şi chiar moarte. Cele mai frecvente specii de păianjen din zona noastră geografică determină apariţia unui placard înroşit foarte dureros, de 10-30 cm, centrat de o zonă mai vineţie, în locul unde insecta şi-a lăsat veninul. Această porţiune se poate ulcera în cateva zile din cauza proteinelor toxice pe care arahnida le lasă în piele şi necesită ajutor specializat. Pacientul poate avea frison, febră, stare de rău. Pe langă antialergice, antiinflamatorii cortizonice de urgenţă, sunt necesare şi antibioticele , şi o îngrijire locală dermatologică. Căpuşele se desprind cu acetonă La iarbă verde ne putem alege cu o înţepătură de căpuşă. Uneori pacienţii se prezintă la doctor convinşi că le-a crescut brusc o tumoră negricioasă pe piele. Din fericire, este vorba de insecta care şi-a înfipt rostrul în piele şi se umflă cu sange. Dacă aplicăm un tampon de vată înmuiat în acetonă, insecta îşi descleştează "colţii". Dacă doar se trage de această pseudotumoră, există riscul ca rostrul să rămană în piele şi să producă o infecţie. De cele mai multe ori, după ce insecta se satură, se desprinde singură şi pacienţii nu ştiu că au suferit o astfel de agresiune. Mai tarziu însă acuză apariţia unui placard inelar roşu-vineţiu cu margine mai activă care se măreşte progresiv, numit eritem cronic migrator. Investigaţiile serologice confirmă agresiunea, iar tratamentul antibiotic specific se face într-un serviciu de dermatologie pentru a împiedica agravarea şi apariţia complicaţiilor articulare, neurologice sau cardiace.