Italia si Spania, destinatii favorite
Realizata in perioada 20 septembrie-1 noiembrie 2005, cercetarea a avut in centrul ei 884 de persoane, in majoritate tineri cu varste cuprinse intre 19 si 35 de ani (49,43%), carora le-au fost aplicate chestionare la birourile de consiliere pentru cetateni de pe tot cuprinsul tarii. Mai mult de 85% din repondenti au indicat ca stiu personal pe cineva care a lucrat sau lucreaza intr-o tara din Uniunea Europeana: 29,51% au afirmat ca stiu pe cineva in Italia, 22,40%, in Spania, 13,57% in Germania. O situatie recenta de la Directia de Pasapoarte arata ca, din 3.302 pasapoarte suspendate, 1.882 apartineau romanilor care lucrasera in Italia, 610 apartineau celor care veneau din Spania si 165 celor care se intorceau din Franta. Situatia pasapoartelor suspendate intareste si rezultatul studiului, cum ca tinerii sunt emigrantii zilelor noastre: aproape 2.500 din romanii ramasi fara pasapoarte aveau varste cuprinse intre 18 si 39 de ani.
Cultura migratiei la romani
De ce ia majoritatea emigrantilor romani drumul Italiei si Spaniei? Sociologul Ion Dan Trestieni sustine ipoteza existentei unei "culturi a migratiei la romani", in cadrul careia este importanta comunicarea indecisilor cu grupul care emigreaza. "S-a dovedit ca aceste contacte personale sunt mai importante in luarea deciziei de emigrare decat informatiile oficiale date de institutiile statului. Cei care se intorc raspandesc informatia la prieteni, la rude, la consateni si reusesc sa-i atraga, astfel, si pe altii in cercul emigrantilor. Sunt sate intregi in Romania cu o impresionanta cultura a migratiei, sate in care 60-70% din locuitori sunt dispusi sa migreze temporar. Italia si Spania sunt preferate, evident, si datorita apropierii lingvistice. Acolo e usor sa ai un anumit gen de dialog chiar daca, in prima faza, nu cunosti limba. Germania intra in topul destinatiilor de munca preferate, in primul rand, datorita imaginii pe care o avem noi, romanii, despre germani, ca natie: stim ca sunt oameni seriosi, care platesc corect, o tara in care nu te astepti sa ai surprize neplacute", precizeaza Trestieni. Un salariu mai bun, un trai mai bun. De aceea vor sa plece la munca in tarile UE cei mai multi dintre romani (75%). Ratiunile invocate de majoritatea celor chestionati, cat priveste plecarea, intra la categoria "nevoilor de stima": ai nostri pleaca afara sa li se recunoasca valoarea, sa castige respectul de care n-au parte in tara. Cei care au perceput cel mai des nevoile de stima ca motiv de emigrare au fost tinerii intre 19 si 35 de ani (77%) si persoanele cu studii medii (76%). Pe locul doi, la distanta apreciabila, sunt motivele care intra in categoria nevoii de siguranta, indicate de 13% din repondenti. Raspunsul standard care se incadreaza in acest gen de nevoie este cautarea unui loc de munca: respectivii pleaca pentru ca nu-si pot gasi un job si nu pot trai decent in Romania. Acest tip de raspuns e caracteristic persoanelor cu varste de peste 50 de ani, "care au cele mai mari dificultati in a-si pastra locurile de munca si a-si gasi altele", asa cum se subliniaza in studiu.
Tinerii se tem de ce va aduce integrarea
Daca fi sa chestioneze Guvernul Romaniei in legatura cu integrarea, intrebarile a 42% din participantii la studiu scot in evidenta o serie de temeri, cat priveste momentul 2007: "care sunt costurile aderarii Romaniei la UE pentru populatie?", "este oare corecta informarea cetatenilor cu privire la aderarea la UE?", "care sunt motivele pentru care este necesar ca Romania sa se integreze la UE?", "de ce este neconcordanta intre declaratiile oficialilor romani si ale celor europeni?", "este posibil ca dupa aderare tarile vest-europene sa se reorienteze catre forta de munca extracomunitara, eliminandu-ne de pe piata muncii?". Din totalul celor care si-au exprimat indirect temeri vizavi de integrare, cei mai multi sunt persoanele cu studii superioare (48,7%) si tinerii (44,6%). "Pe masura ce momentul aderarii se apropie, populatia activa devine mai tematoare, dandu-si seama ca trebuie sa duca lucrurile mai departe. Prin contrast, cei mai putin tematori s-au dovedit a fi pensionarii (27%) si persoanele cu varste de peste 50 de ani", explica Dorian Filote.
